{"k":{"t01-apar-0":"BROȘURĂ EXPLICATIVĂ LA tabelele auxiliare Delmas ❦ PRIMA SERIE ","t01-apar-1":"TABELUL Nr. 1 Școala. — Liceul. — Clasa. ","t01-tit-1":"Descriere generală.","t01-01-1":"1. — În acest tabel este înfățișată o clasă dintr-un liceu. În această clasă sunt opt mese  și opt bănci . Pe fiecare bancă stau trei elevi. Profesorul  stă pe un scaun  în spatele catedrei sale .","t01-02-1":"2. — La stânga catedrei se află un dulap cu geam . La dreapta — tabla  cu buretele ei  și cu creta .","t01-02-2":"Deasupra catedrei atârnă planșe (, , ) și o hartă .","t01-03-1":"3. — Nu toți elevii sunt la locurile lor . Ioan  stă în picioare lângă tablă; ține buretele și șterge figurile geometrice.","t01-03-2":"Petru stă în picioare lângă catedră; strânge lucrările scrise  și le duce profesorului.","t01-04-1":"4. — Acest profesor este profesor de limbi moderne. Îi învață pe elevi să vorbească, să citească și să scrie în limbi străine (germana, engleza, spaniola, italiana, rusa sau franceza).","t01-05-1":"5. — Clasa este foarte mare și foarte luminoasă. În fund se află o fereastră largă cu două ochiuri de aerisire  și o ușă cu geam, ca să fie aerisită și luminată.","t01-05-2":"În această clasă nu este frig. La mijloc, ca să o încălzească, se află o sobă foarte bună  cu burlanul ei .","t01-05-3":"De perete sunt bătute cuiere ; în ele atârnă pălăriile și paltoanele elevilor.","t01-tit-2":"Curtea.","t01-06-1":"6. — Ceasul  arată nouă și cinci minute.","t01-06-2":"Recreația  tocmai s-a sfârșit, și lecția începe din nou. Recreația se petrece în curte . Vedem câțiva elevi care se joacă. Pedagogul  îi supraveghează.","t01-07-1":"7. — În curte mai vedem și alți oameni: inspectorul , directorul  și șeful de studii .","t01-07-2":"Inspectorul cercetează școlile, directorul conduce așezământul, șeful de studii veghează asupra muncii elevilor.","t01-07-3":"Al patrulea este portarul . Poartă la subsuoară catalogul, ca să însemne absențele.","t01-08-1":"8. — În fundul curții se află aparatele de gimnastică  și atelierul de lucru manual .","t01-08-2":"La dreapta tabelului se zăresc abia clasele de muzică și de desen.","t01-tit-3":"Descriere amănunțită.","t01-tit-4":"Elevii buni.","t01-09-1":"9. — Elevii din prima bancă la dreapta catedrei sunt Henric , Ștefan și Carol.","t01-09-2":"Henric este foarte atent și foarte silitor; îl ascultă pe profesor. Pe masă are un caiet , o carte , un dicționar  și o penară . Cartea lui are multe pagini; în fiecare capitol sunt câteva alineate, iar în fiecare rând sunt multe cuvinte.","t01-09-4":"Vecinul său Ștefan  este harnic. Scrie în caiet lecția dată pentru data viitoare. Are un scris minunat. Cartea lui este închisă. I se vede numai legătura . Lângă el stă compasul său .","t01-09-5":"Carol  ține cartea în mână; o deschide ca să mai repete o dată lecția. Ca orice elev, are înaintea sa o călimară . Este ascultător.","t01-10-1":"10. — La masa următoare stau Ludovic, Anton și Pavel. Ludovic își spune lecția  și răspunde la întrebările profesorului. Anton  este foarte neatent; uneori profesorul chiar îl pedepsește. Pavel  este un bun tovarăș, prietenos și îndatoritor. Este foarte atent.","t01-tit-5":"Elevii răi.","t01-11-1":"11. — În spatele lui Henric stă Gheorghe . Nu este un băiat rău, dar este flecar, neatent și nu poate sta locului. Ușurința și neascultarea lui aduc dezordine în lecție, și deseori merită o observație aspră. Ciorna lui  este murdară; face pe ea pete de cerneală cu penița , din care pricină folosește necontenit guma ; ghiozdanul lui  este rupt, atât este de neîngrijit. De ce își aduce tocul  la clasa de limbi moderne?","t01-11-2":"Vecinul său Edmund  nu îl iubește. E drept că este cam leneș, dar este tăcut și liniștit. Nu flecărește; numai că, în loc să asculte, preferă să citească povești din cartea sa de lectură.","t01-11-3":"Al treilea elev din această bancă este Ludwig . Este silitor. Scrie pe o foaie de hârtie albă. Înaintea sa a pus sugativa .","t01-12-1":"12. — Elevii din a doua bancă, la stânga profesorului, sunt cu totul mici. Primul, micul Emil, încă nu știe să scrie bine; își aduce tăblița , condeiul său și buretele său .","t01-12-2":"Lângă el sunt August și Bernard . Acesta din urmă lucrează bine, dar are o înfățișare foarte neîngrijită.","t01-13-1":"13. — În spatele lor stau trei leneși. Albert nu își învață lecțiile. Iacob  doarme în loc să asculte. Lenea lui îi atrage mustrări și chiar pedepse. În sfârșit, Cristian  este prea ușuratic. Se poartă rău și nu se străduiește să se îndrepte.","t01-14-1":"14. — Vecinii lor, dimpotrivă, se poartă bine. Ernest  iubește ordinea și exactitatea; se folosește întotdeauna de rigla sa  și de creionul său . Este elev extern.","t01-14-2":"Francisc  este intern; poartă uniformă, mănâncă și doarme în așezământ. Este un bun tovarăș.","t01-14-3":"Mauriciu își ascute creionul cu briceagul său ; este foarte chibzuit.","t01-14-4":"Își aduce toate cărțile, gramatica sa , carnetul său  și chiar blocnotesul . Servieta lui  stă pe podea, în spatele lui.","t01-14-5":"Cele două mese din fundul clasei sunt ocupate de elevii buni .","t01-tit-6":"Desenul și muzica.","t01-15-1":"15. — În clasa de desen atârnă pe perete modele frumoase, iar din tavan atârnă o lampă  cu abajurul ei. Profesorul  este foarte răbdător; îndreaptă desenele  elevilor și îi învață să deseneze bustul  după natură.","t01-16-1":"16. — Clasa de muzică pare foarte plăcută. Acolo se învață să se citească notele, să se cânte treptele gamei , scrise pe portativ (do, re, mi, fa, sol, la, si = C. D. E. F. G. A. B.), să se cunoască cheile și să se cânte melodii încântătoare. Notele se pun pe pupitru . Unul dintre elevi cântă la pian , iar profesorul de muzică  bate tactul .","t01-17-1":"17. — Se zărește abia un colț al atelierului de lucru manual , unde copiii pot învăța să rindeluiască lemnul și să pilească fierul. Nu în orice școală se află așa ceva.","t01-tit-7":"Clasa de științe naturale.","t01-18-1":"18. — Profesorul de matematică îi învață pe elevi geometria, aritmetica, socotitul și sistemul metric. Pe tabel vedem figurile geometrice de căpetenie: cercul , pătratul , triunghiul , linia .","t01-18-2":"Vedem de asemenea o operație; nu este adunare, nici scădere, nici înmulțire: este împărțire .","t01-19-1":"19. — Pe tabelul sistemului metric vedem: metrul , balanța și greutățile ei, litrul , decalitrul , decilitrul și metrul cub .","t01-19-2":"Elevii mai învață și științele naturale  — zoologia , botanica , geologia — și istoria .","t01-19-3":"În dulap se află aparate pentru fizică  și pentru chimie .","t01-19-4":"Pe dulap se află: sfera , conul și globul .","t01-19-5":"Deasupra tabelelor atârnă o hartă care înfățișează cele cinci părți ale lumii: Europa , Asia , Africa , America () și Oceania , și cele două mari oceane — Pacificul și Atlanticul . ","t02-apar-1":"TABELUL Nr. 2 Corpul omenesc. — Recreația. — Jocurile.","t02-tit-0":"Corpul omenesc. (Lecție simplă de științe naturale.)","t02-01-1":"1. — Părțile de căpetenie ale corpului omenesc sunt: capul, trunchiul și membrele.","t02-tit-1":"Capul.","t02-02-1":"2. — Capul are două părți: craniul, în care se află creierul și care este acoperit de păr, și fața.","t02-03-1":"3. — În desenul nostru nu se văd nici craniul, nici creierul; în schimb se văd foarte limpede părțile însemnate ale feței.","t02-04-1":"4. — Iată mai întâi fruntea, care vorbește despre o minte puternică și despre un gând necontenit la lucru. Tâmplele sunt foarte descoperite. Ochiul este viu și larg deschis. O sprânceană deasă și gene lungi îl apără.","t02-05-1":"5. — Iată de asemenea nasul și nările. Nasul ne slujește pentru miros și pentru răsuflare. De o parte și de alta a nasului sunt obrajii, iar mai departe urechile. Partea de jos a feței o alcătuiesc gura și bărbia.","t02-06-1":"6. — Se văd rău, fiindcă mustața și barba ni le ascund. Dar știm că în gură sunt două buze, maxilarul de sus și maxilarul de jos cu dinții lor, și limba. Cu gura vorbim și mâncăm. Cu limba simțim gustul mâncării.","t02-07-1":"7. — Ochiul, urechea, nasul și gura, împreună cu degetele, sunt organele celor cinci simțuri: văzul, auzul, mirosul, gustul și pipăitul.","t02-08-1":"8. — Capul este așadar una dintre părțile cele mai curioase ale corpului omenesc.","t02-tit-2":"Trunchiul.","t02-09-1":"9. — Gâtul leagă capul de trunchi. În el intră beregata și ceafa.","t02-10-1":"10. — Și în trunchi se află multe organe de neapărată trebuință. În piept se găsesc plămânii, cu care răsuflăm, și inima, miezul vieții. Când inima încetează să bată, ființa vie moare.","t02-11-1":"11. — Coastele țin pieptul.","t02-12-1":"12. — Celelalte părți ale trunchiului sunt coasta, spatele, umerii și pântecele (burta). Ne culcăm pe o coastă sau pe spate, iar greutățile le purtăm pe umăr.","t02-13-1":"13. — În pântece se află stomacul și mațele. Ne slujesc la mistuirea mâncării.","t02-tit-3":"Membrele.","t02-14-1":"14. — Avem patru membre: două brațe și două picioare. Cu brațele luăm, ținem, ridicăm și adunăm lucrurile; cu picioarele stăm, umblăm și alergăm.","t02-15-1":"15. — Umărul leagă brațul de corp. Un mușchi foarte puternic, cel cu două capete, mișcă brațul, pe care cotul îl leagă de antebraț. Încheietura mâinii alcătuiește articulația mâinii, care se sfârșește cu degetele și cu unghiile. Pe mână se vede vena (și artera), prin care curge sângele.","t02-16-1":"16. — Părțile piciorului sunt: coapsa, genunchiul și scobitura genunchiului, pulpa, a cărei carne este acoperită de piele, glezna și laba piciorului. Oasele piciorului sunt foarte groase și foarte tari. La capătul labei sunt degetele de la picioare. Celelalte părți sunt talpa și călcâiul.","t02-17-1":"17. — Aceasta este descrierea aproape întreagă a corpului omenesc.","t02-17-2":"Observație. — Cu ajutorul întorsăturii «mă doare... (capul și așa mai departe)» profesorul va putea străbate din nou tot acest vocabular din partea sănătății trupești bune sau rele.","t02-tit-4":"Gimnastica. (Povestită de unul dintre elevi.)","t02-18-1":"18. — Ca să fim mlădioși, îndemânatici și sănătoși, trebuie să ne deprindem picioarele și brațele. Iată de ce ne jucăm și facem gimnastică.","t02-19-1":"19. — În timpul săptămânii amândouă aceste îndeletniciri se petrec în curtea școlii (vezi tabelul nr. 1). Dar joia și duminica ieșim pe o pajiște mare, unde avem loc să alergăm și să ne veselim.","t02-20-1":"20. — Profesorii și părinții noștri vin uneori cu noi; dar exercițiile le conduce profesorul de gimnastică .","t02-21-1":"21. — Pe pajiște, la stânga intrării, se află aparatele de gimnastică : ne cățărăm pe scară , ne legănăm cu capul în jos pe inele  și pe trapez , ne ridicăm în brațe până în vârful scării de frânghie  sau al frânghiei cu noduri .","t02-22-1":"22. — În vremea aceasta tovarășii noștri sar peste calul de lemn  sau peste paralele . Alții se boxează  sau fac scrimă  cu masca și cu floreta. Alții, în sfârșit, ridică halterele .","t02-tit-5":"Jocurile.","t02-23-1":"23. — În jurul gimnaștilor băieții și fetele se joacă de-a fel de fel de jocuri. Fetele se desfată cu cercul lor ; sar coarda  sau își cheamă frații și verișoarele la o partidă de crochet . Ce bucuroase sunt când izbesc bila potrivnicului cu ciocanul lor de lemn tocmai când acesta crede că va trece ușor prin portiță!","t02-24-1":"24. — Băieții preferă jocurile mai vioaie. Se joacă bucuros de-a popicele , pe care le doboară cu îndemânare cu bila . Nu disprețuiesc nici titirezul , nici bilboquet-ul , și nici broasca . Dar jocurile lor cele mai dragi sunt bilele  și mingea de perete , fiindcă zidul serei  este tocmai bun ca să întoarcă mingea ușoară.","t02-25-1":"25. — Micul Ioan este foarte îndemânatic pe picioroangele lui  și își ține minunat cumpăna. Lângă el câțiva tovarăși se joacă de-a ascunselea  în seră și în spatele gardului viu. Alții preferă baba-oarba pe mână  sau fluturașul , care zboară de la o rachetă la alta.","t02-26-1":"26. — În mijlocul pajiștii cresc doi copaci. La poalele unuia dintre ei șapte sau opt băieți au început un joc de săritură peste umeri  . Acest joc nu este cunoscut în toate țările; dar oricine știe ce este capra, de care copiii acum nu se mai joacă.","t02-tit-6":"Jocuri în aer liber.","t02-27-1":"27. — Baba-oarba  este de asemenea un joc foarte vesel; fetele și băieții își pun pe rând legătura la ochi și îi prind pe cei greoi, care se lasă prinși.","t02-28-1":"28. — În mijlocul pajiștii — iată un joc cu totul franțuzesc, deși cam grosolan: este ursul , mult mai zgomotos decât pașnicul joc al zmeului  și chiar decât jocul englezesc de tenis .","t02-29-1":"29. — Acest din urmă sport este desfătarea elevilor mari. Și profesorii noștri se prind bucuros la el. Cere multă îndemânare și sprinteneală, și îmi place foarte mult. Leagănul  îl las fetelor.","t02-30-1":"30. — Nu îmi este pe plac nici un alt joc englezesc, care poate ieși primejdios.","t02-30-1b":"Vorbesc despre fotbal , bucuria fratelui meu mai mare. Prefer vechiul nostru joc de-a prinșii , tot atât de sănătos și mult mai puțin grosolan.","t02-tit-7":"Bicicleta și jocurile cu mingea.","t02-31-1":"31. — Și eu ocolesc bucuros pajiștea cu bicicleta .","t02-32-1":"32. — La anul voi învăța să călăresc . Ce frumos este calul când merge frumos la pas sau la trap și trece piedicile în galop!","t02-33-1":"33. — Vara învățăm să înotăm . Ne cufundăm și ne scăldăm cu desfătare în apa curată și răcoroasă a râului. Uneori la sfârșit slobozim un balon de hârtie , care se ridică măreț în văzduh de îndată ce se umple cu aer cald.","t02-34-1":"34. — Mai sunt și multe alte jocuri, dar nu aș sfârși niciodată să le înșir, și din această scurtă povestire se vede că joile pe frumoasa noastră pajiște nu sunt deloc plicticoase.","t02-34-2":"N.~B. — Profesorului nu îi va fi greu să întregească acest capitol, descriind mai amănunțit fiecare dintre jocurile cele mai însemnate. ","t03-apar-1":"TABELUL Nr. 3 Copilăria și Tinerețea.","t03-apar-2":"(Tabelele 3 și 4 sunt alcătuite astfel încât să dea, în patru scene de familie, fondul de cuvinte despre vreme, vârstă, familie, îmbrăcăminte și sănătate.)","t03-tit-1":"Prima scenă.","t03-tit-2":"Botezul la țară.","t03-tit-3":"Primăvara.","t03-c1-01-1":"1. — Suntem în primăvară, în luna martie, aprilie sau mai, într-una din zilele săptămânii — luni, marți sau miercuri. Este ora zece dimineața.","t03-c1-02-1":"2. — Vremea este minunată, aerul curat. Soarele strălucește. Câțiva nori mici  se ridică pe cerul albastru .","t03-c1-03-1":"3. — Copacii nu au aproape deloc frunze. Plopii zvelți  și platanul înalt  sunt acoperiți deocamdată numai cu muguri.","t03-c1-04-1":"4. — Rândunelele  s-au întors și se rotesc cu strigăte vesele în jurul săgeții  clopotniței , care încununează biserica satului .","t03-tit-4":"Biserica.","t03-c1-05-1":"5. — Foarte simplă este această biserică, cu portalul ei mare  și cu ceasul ei mare . Limba mică  stă pe cifra X: ea arată orele. Cea mare  stă pe XII (amiaza); ea arată minutele.","t03-c1-06-1":"6. — În clopotniță sună vesel clopotele . În vârful acoperișului stă o cruce mică de piatră .","t03-c1-07-1":"7. — Biserica nu are numai portalul cel mare ; are și o ușă mică laterală. Prin această ușă preotul , în sutana sa, iese din sacristie  și se îndreaptă spre casa preotului .","t03-c1-08-1":"8. — Lângă el se află lăptăreasa  cu măgarul ei . Se întoarce din oraș, unde a dus copiilor laptele ei bun.","t03-tit-5":"Livada.","t03-c1-09-1":"9. — Domnul Sur (măgarul) este foarte mulțumit de această plimbare de dimineață. Trage cu desfătare aerul înmiresmat de floarea  care acoperă pomii  din livada vecină. Toți în roz și alb sunt acești piersici  și acești caiși , și făgăduiesc o recoltă bună.","t03-c1-10-1":"10. — Iar în vremea aceasta albinele mici  din stup  zboară acolo să-și strângă mierea dulce, bâzâind la lucru.","t03-c1-11-1":"11. — Dar ce s-a întâmplat? Iată că vin în fugă copiii satului și împrăștie gâștele speriate . Acest alai iese din biserică după botezul fiului notarului.","t03-c1-12-1":"12. — Micul Iacob se trezește în leagănul său  din sunetul vesel al clopotelor, iar sora lui Magdalena, care vrea și ea să vadă alaiul, o roagă pe mama să o pieptene și să o îmbrace în prag.","t03-c1-13-1":"13. — Mama se învoiește. Își pune basmaua , bluza  și șorțul  și se așază pe un scaun scund înaintea ușii. Magdalena are pe ea numai fusta  și corsajul .","t03-c1-14-1":"14. — Ce fericită este! Își uită florile cele mai dragi, garoafele , pe care se așază fluturii , lalelele , lăcrămioarele  din ghivece  de pe zid  și trandafirii ei , care alcătuiesc un gard atât de frumos. Se uită lung la veșmintele bogate ale doamnelor din alai.","t03-c1-15-1":"15. — Băieții satului se uită puțin la veșminte. Se reped înainte și se îmbrâncesc ca să apuce bomboane  sau monede . Unul dintre ei plânge .","t03-c1-16-1":"16. — Altul a călcat pe laba unui câine , iar acesta fuge schelălăind și pune pe goană o găină  cu puii ei .","t03-tit-6":"Alaiul botezului.","t03-c1-17-1":"17. — În fruntea alaiului merge doica . Poartă o scufie frumoasă  cu panglici lungi. Îl duce pe nou-născut , tot în dantele .","t03-c1-18-1":"18. — În urma doicii vin nașul  și nașa . Împart bomboane și monede. Nașul are mănuși  și joben . Nașa ține în mână un buchet frumos .","t03-c1-19-1":"19. — În urma lor se văd unchiul  și mătușa  copilului. Mătușa are o pălărie elegantă , unchiul o redingotă neagră  și o vestă albă. Mai departe vin vărul  și verișoara . Aceasta din urmă duce de mână pe sora  nou-născutului, pe mica Berta.","t03-c1-20-1":"20. — Celălalt frate  al Bertei merge în urmă. Dă brațul unei rude . În urma lor vin prietenii  familiei.","t03-tit-7":"Gură-cască.","t03-c1-21-1":"21. — Lângă alai se află un cerșetor , sprijinit în cârja sa . Cere de pomană.","t03-c1-22-1":"22. — De cealaltă parte se află un băiat foarte politicos . Își ridică șapca și le spune «bună ziua» celor pe care îi cunoaște.","t03-c1-23-1":"23. — Sătenii au ieșit din case ca să vadă alaiul botezului. Vedem un țăran  cu tichie de hârtie, iar lângă el o țărancă . Apoi o bătrână , sprijinită în bastonul ei . În sfârșit morarul  cu o pălărie de pâslă largă  și o țărancă tânără în saboți , care își învață copilașul să meargă.","t03-c1-24-1":"24. — Tabloul este foarte însuflețit.","t03-tit-8":"A doua scenă.","t03-tit-9":"Sărbătoarea populară.","t03-tit-10":"Întreceri pe apă și regate.","t03-c2-01-1":"1. — A venit vara. Soarele arzător al lunii iunie (iulie sau august) îi îmbie pe tineri să se scalde și să se plimbe cu barca.","t03-c2-02-1":"2. — Pe malul drept al râului vâslașii se dezbracă, ca să ia parte la întrecerile pe apă și la regate.","t03-c2-03-1":"3. — Unul dintre ei își scoate ghetele ; le descheie (le desface). Doi dintre tovarășii lui sunt gata. Acum au pe ei numai maioul  și slipul . Stau de vorbă, așteptându-și tovarășii. Vorbesc despre bâlci și despre serbarea de pe celălalt mal.","t03-c2-04-1":"4. — Pe pământ lângă ei stau hainele tovarășilor lor: o pereche de cizme , papuci , ciorapi , pălăriile de pâslă  și de paie  și o cravată .","t03-c2-05-1":"5. — Unul dintre tineri și-a împăturit cu grijă haina . O pune pe un ștergar, în care vecinul său va înfășura îndată amândouă costumele lor.","t03-c2-06-1":"6. — Al șaselea băiat întârzie. Pe cap are încă șapca . Nu și-a scos nici cămașa , nici gulerul , nici manșetele . Ține în mână vesta  și este încă în pantaloni  și în bretele . La cursa următoare nu va ajunge, de bună seamă.","t03-c2-07-1":"7. — Lângă tineri o potecă năpădită de ciulini  coboară spre apă, unde bătrânul Iacob pregătește printre stuf  focurile de artificii , care vor fi slobozite seara.","t03-tit-11":"Regata.","t03-c2-08-1":"8. — Pe râu câteva doamne, adăpostite sub umbrele, se plimbă cu barca . Urmăresc regata, iar aceasta este foarte plăcută. În fiecare șalupă  patru vâslași  vâslesc din răsputeri, iar cârmaciul  ține cârma  și conduce gingașa ambarcațiune. Vâslele  bat apa în cadență, și bărcile ușoare zboară cu o iuțeală amețitoare.","t03-c2-09-1":"9. — Câțiva tineri se întrec lângă piciorul podului pentru premiul catargului cu premiu . Unul dintre ei înaintează cu grijă pe prăjina mlădioasă și alunecoasă, ca să apuce stegulețul  prins la capăt. Potrivnicul său nenorocos  a căzut în apă. Se întoarce înot la mal.","t03-c2-10-1":"10. — Băieții mai mari se luptă pe apă  lângă cheiul . O mulțime mare  privește toate aceste jocuri, sprijinită pe balustrada podului  și înghesuindu-se de-a lungul malului. Unii gură-cască se întorc totuși ca să privească jocul cu stâlpul  sau ca să admire alaiul primăriei, care merge la împărțirea premiilor.","t03-c2-11-1":"11. — Mai întâi aleargă câțiva băiețandri  înaintea muzicanților ; apoi vin primarul , ajutoarele lui și consiliul comunal al târgului. La urmă pășesc pompierii .","t03-tit-12":"Bâlciul.","t03-c2-12-1":"12. — În piața bâlciului  este mare înghesuială. Lumea vine să vadă felurite barăci: călușeii , circul , unde reprezentația a și început; balul popular , unde tinerii și fetele din târg se dau plăcerii de a dansa.","t03-c2-13-1":"13. — În fund se vede arena , unde îndrăznețul matador spaniol se luptă cu taurul înfuriat ; apoi munții ruși  și tirul , unde se deprind cu armele de foc și cu tragerea la țintă.","t03-c2-14-1":"14. — Alături se află teatrul de bâlci , unde se joacă comedie și dramă. Foarte aproape stă baraca uriașului  și a piticului. Statura celui dintâi este de doi metri și cincisprezece; al doilea este abia cât un copil.","t03-c2-15-1":"15. — În sfârșit, iată marea menajerie  cu fiarele ei sălbatice, cu tigrul  și cu ghearele lui puternice, cu leul  și cu coama lui deasă, cu doi girafi  și cu elefantul , care își mânuiește atât de îndemânatic trompa.","t03-c2-16-1":"16. — Îmblânzitorul , care dresează aceste fiare, stă la ușa barăcii. ","t04-apar-1":"TABELUL Nr. 4 Maturitatea și Bătrânețea.","t04-tit-1":"Prima scenă. Ospățul de nuntă.","t04-tit-2":"Toamna.","t04-c1-01-1":"1. — Tinerii au crescut. Unul dintre ei, Ioan, se însoară. Suntem la ospățul de nuntă, care a strâns la aceeași masă familiile mirelui și ale miresei.","t04-c1-02-1":"2. — Este toamnă, luna septembrie. Vântul rece al lui octombrie și noiembrie nu a smuls încă de pe câmp frunzișul verde. Aerul serii este blând și înmiresmat; de aceea ospățul se dă sub verandă , care dă spre grădină.","t04-c1-03-1":"3. — În depărtare, pe deal , se află casa părinților lui Ioan, un conac elegant , ascuns în verdeață; vii frumoase, care dau un vin ales, acoperă coasta dealului. Viticultorul le îngrijește și le răsfață.","t04-c1-04-1":"4. — Deasupra vițelor trece în zbor un cârd de potârnichi , speriate de apropierea pădurarului . Iar acesta, cu pușca la subsuoară și cu tolba pe umăr, scotocește tufișurile  cu câinele său . Păzește moșia și nu îi lasă pe braconieri să nimicească vânatul.","t04-c1-05-1":"5. — Pe dinafară se cațără pe verandă o viță de boltă, din care atârnă ciorchini grei .","t04-c1-06-1":"6. — Florile frumoase de toamnă care împodobesc masa  sunt crizanteme ; tatăl miresei  și-a pus una la butoniera fracului.","t04-c1-07-1":"7. — Ospățul se apropie de sfârșit. Servitorul  începe să aducă farfuriile pentru desert și va strânge îndată părțile de tacâm care nu mai sunt de trebuință — lingurile , furculițele , cuțitele , platourile .","t04-tit-3":"Familia.","t04-c1-08-1":"8. — Toți au înfățișarea veselă, iar zâmbetul cu care mama  mirelui își privește copiii arată cât este de fericită.","t04-c1-09-1":"9. — Această căsătorie unește două familii bogate din ținut. Ioan, soțul , este fiul unui mare proprietar de pământ și ajunge ginerele unui fabricant înstărit.","t04-c1-10-1":"10. — Soții sunt tineri, și totuși au fost multă vreme logodiți. Tânăra soție , Marta, este drăgălașă în rochia ei albă, împodobită cu flori de portocal.","t04-c1-11-1":"11. — Socrul ei  este bucuros de o noră atât de bună, iar soacra lui Ioan  zâmbește văzându-și fiica atât de frumoasă.","t04-c1-12-1":"12. — La capătul mesei stau ceilalți oaspeți : rude, prieteni, veri. Șeful de sală , cu șervetul pe braț, îi servește cu sprinteneală.","t04-tit-4":"Prietenii.","t04-c1-13-1":"13. — În dreapta mesei se află o domnișoară , prietena miresei, apoi fratele miresei, cavalerul ei de onoare . Stă de vorbă cu domnișoara sa de onoare , sora mirelui, care prin această căsătorie ajunge cumnata Martei. Este o tânără fermecătoare. Are bijuterii frumoase, un colier de perle și o brățară de aur.","t04-c1-14-1":"14. — Lângă ei domnul care s-a ridicat și a înălțat paharul este prietenul  familiei. Este unul dintre martorii mirelui. Rostește un toast, bea pentru sănătatea tinerilor și le urează fericire îndelungată. Este în ținută de gală: frac și pantofi de lac . O duce de braț pe bunica , care este văduvă.","t04-c1-15-1":"15. — Tânărul în frac , cu mustăți negre subțiri, este cumnatul  lui Ioan. Este un inginer de seamă. Stă lângă o doamnă foarte elegantă , sora mai mare a Martei și mama fetiței drăgălașe care vine de braț cu vărul ei să întindă o floare și să ureze bună seara. Această doamnă are cercei frumoși și o coafură elegantă.","t04-c1-16-1":"16. — Micul văr, atât de caraghios în bluza lui  și în pantalonașii largi , este vrednic de milă. Este orfan . Și-a pierdut tatăl și mama cu totul mic. Unchiul lui îi este tutore  și a rămas neînsurat ca să crească bietul copil. Este un om bun. Este destul de pleșuv și foarte miop; poartă pince-nez.","t04-tit-5":"Desertul.","t04-c1-17-1":"17. — În spatele oaspeților, pe o masă acoperită cu o față de masă, este așezat desertul . Într-o vază mare fructe: piersici , pere , mere , caise  și struguri . Alături — ananași , un tort minunat , sticle de lichior  și de șampanie , precum și teancuri de farfurii curate .","t04-c1-18-1":"18. — Paharnicul  destupă o sticlă  de vin vechi cu tirbușonul . Dopul  iese, pare-se, foarte greu. Acest paharnic are pe braț un șervet .","t04-c1-19-1":"19. — După ospăț bărbații vor trece în salonul de fumat, iar doamnele se vor duce să se îmbrace pentru bal.","t04-tit-6":"A doua scenă. Ziua onomastică a bunicului.","t04-tit-7":"Vizita.","t04-c2-01-1":"1. — Au trecut zece ani. Părinții lui Ioan au îmbătrânit și își iubesc cu duioșie cei trei nepoți: doi nepoți  și o nepoată . Fiindcă astăzi este ziua onomastică a bunicului, copiii au venit să îl felicite.","t04-c2-02-1":"2. — Micul Petru este încă foarte mic; are numai trei ani. Vede cum vine spre el pisica . Ar vrea să îi mângâie blana mătăsoasă și frumoasă și coada lungă; nici nu îi trece prin cap că sub aceste lăbuțe elegante sunt gheare ascuțite și rele, care îl pot zgâria.","t04-c2-03-1":"3. — Sora lui, Gabriela, care îl ține de mână, este mult mai serioasă, iar Marcel, în paltonul lui mare  și în cureaua de piele , pare cu totul mare, cu toți pantalonii scurți din care i se văd ciorapii .","t04-c2-04-1":"4. — Tatăl lor și-a pus paltonul gros de iarnă  cu guler de blană , iar în buzunar  are un fular. Soția lui are o pălărie de pâslă cu pene , o jachetă , un boa de blană  și un manșon .","t04-c2-05-1":"5. — Este foarte frig, căci a venit iarna. Zăpada  a căzut toată ziua, iar acoperișurile caselor sunt cu totul albe. Odată cu noaptea gerul se întărește și mai tare. Pe cer strălucesc luna  și stelele , străpungând întunericul.","t04-tit-8":"Boala.","t04-c2-06-1":"6. — Bietul orb , care trece piața dinaintea farmaciei , călăuzit de pudelul său , este foarte nenorocit. Justina, slujnica , aduce din bucătărie o ceașcă  de ceai de plante foarte fierbinte, îndulcit din belșug.","t04-c2-07-1":"7. — Bunica , care vrea să ia de pe masă ochelarii săi  ca să citească rețeta  scrisă adineauri de doctor , se ridică din fotoliu, sprijinindu-se în bastonul său .","t04-c2-08-1":"8. — Sufere adesea de mici beteșuguri, de amețeli, de răceli și de dureri de dinți; picioarele îi sunt slabe, iar ochii nu mai sunt buni. Și totuși este bucuroasă să îl necăjească pe bătrânul ei doctor, care vrea mereu să îi prescrie o doctorie . Astăzi este foarte fericită că are în jur rudele tinere.","t04-c2-09-1":"9. — În odaia bine închisă este plăcut. În căminul de marmură  arde un foc bun , și este bine la suflet în lumina blândă a lămpii abia aprinse .","t04-tit-9":"Bunicul.","t04-c2-10-1":"10. — Până și bunicul  a uitat că a fost bolnav, că reumatismul îl ține țintuit în fotoliu  și că chiar ieri a avut friguri și leșinuri. Nu mai ține minte că iarna trecută a avut aprindere de plămâni și că o tuse crâncenă și chinuitoare l-a făcut să sufere mult.","t04-c2-10-2":"Și totuși cu greu s-a înzdrăvenit. Acum îi este mai bine. Dar piciorul, pe care îl ține pe o pernă  pusă pe un scăunel scund , încă îl doare.","t04-c2-11-1":"11. — Când este învelit cu grijă în halatul său cald  cu nasturi mari de sidef  și când lângă el, ca să îi citească ziarul, stă mica orfană  cu scufia albă, cu rochia albastră  și cu pelerina , nu se plânge.","t04-c2-12-1":"12. — În fiecare an, când calendarul  aduce din nou ziua întâi a lui decembrie, își așteaptă cu nerăbdare nepoții, căci știe că nu vor uita această zi însemnată.","t04-c2-13-1":"13. — Își amintește cu emoție zilele îndepărtate când mergea el însuși să îl felicite pe vestitul mareșal al împăratului, al cărui portret  atârnă pe perete și care le este copiilor străbunic. ","t05-apar-1":"TABELUL Nr. 5 Casa și cum se construiește.","t05-tit-1":"Întâlnire fericită.","t05-01-1":"Ioan. — Unchiule, aș vrea tare mult să aflu cum se construiește o casă.","t05-01-2":"Unchiul . — Nu este greu, băiete; vino cu mine și îți voi arăta pe cea pe care o construiește domnul Bernard  și în care voi locui.","t05-01-3":"Ioan. — Și cine a desenat planul  acestei case?","t05-01-4":"Unchiul. — Arhitectul ; a făcut un desen foarte limpede, a fost încuviințat, iar antreprenorul  a început lucrările.","t05-01-5":"Ioan. — Și cine este antreprenorul?","t05-01-6":"Unchiul. — Domnul Blanc, tatăl tovarășului tău Iacob. El conduce lucrătorii împreună cu domnul Roux, arhitectul.","t05-01-7":"Iată-l! Domnul Blanc vine tocmai la vreme cu rigla sa , iar domnul Roux cu planul său.","t05-01-8":"Bună ziua, domnilor. Ce mai faceți?","t05-01-9":"Domnul Roux. — Foarte bine, mulțumesc. Bună ziua, Ioane; cum a mai crescut băiatul!","t05-01-10":"Unchiul. — Într-adevăr, un om mic de tot. Este foarte serios; trebuie să i se lămurească tot ce vede. Astăzi vrea să afle cum se construiește o casă.","t05-tit-2":"Lucrătorii.","t05-01-11":"Domnul Blanc. — Vino atunci cu mine, tinere prieten, și îți voi lămuri îndată totul, căci îmi plac mult copiii care vor să învețe.","t05-01-12":"Vezi lucrătorul acela cu lopata  în mâini: este săpătorul . Sapă șanțul , ca să pună țeava de apă. Tot el a scos pământul acolo unde stă casa, ca zidarul să poată ridica cei patru pereți. Partea acestor pereți care este în pământ se numește temelie . Spațiul închis de temelie alcătuiește o pivniță . Această pivniță are o ferestruică, numită răsuflătoare , o ușă  și o scară.","t05-01-13":"Zidarul  a urmat să ridice pereții, lăsând goluri pentru uși  și pentru ferestre .","t05-01-14":"Ioan. — Dar nu îl văd, pe zidarul acesta!","t05-01-15":"Domnul Blanc. — A sfârșit deja de lucrat la casă. Este colo, lângă grajd , pe schela sa , și ridică peretele spălătoriei .","t05-01-16":"Are o mistrie, o troacă și un fir cu plumb . Dar numele acestea nu le vei ține minte.","t05-01-17":"Ioan. — Ba da, le voi ține minte, fiindcă îi voi cere unchiului o mistrie mică și o troacă, iar firul cu plumb îl voi face singur dintr-o sforicică.","t05-tit-3":"Materialele.","t05-01-18":"Unchiul. — Bine. Dar spune-mi, Ioane, ce trebuie ca să construiești o casă?","t05-01-19":"Ioan. — Trebuie piatră cioplită  și mortar .","t05-01-20":"Unchiul. — Chiar așa. Privește omul acela cu pălărie mare, pe căruța lui . Este cărăușul . În fiecare zi aduce aici bolovani de piatră . Descarcă în curte, iar pietrarii  cioplesc bolovanii și îi taie cu fierăstrăul lor de piatră . Lucrătorul ajutor  îi duce zidarului, iar acesta îi pune la loc.","t05-01-21":"Între timp amestecătorul  pregătește mortarul. Îi trebuie nisip , var  și apă . Varul stă lângă el într-un sac ; ucenicul zidarului  îi aduce nisip în roabă , iar ucenicul  stă la pompă . Umple găleata . Mortarul va fi gata îndată. Cel care dă  îl ia și îl duce pe scară la schelă, unde zidarul isprăvește această latură a casei.","t05-01-22":"Și acum: cum se numește lucrătorul care face acoperișul ?","t05-01-23":"Ioan. — Este învelitorul .","t05-tit-4":"Acoperișul casei.","t05-01-24":"Domnul Blanc. — Da, dar mai întâi vine dulgherul .","t05-01-25":"Dulgherul face căpriorii . Leagă grinzile  cu cepuri . Lucrătorii aceia de sus, în pantaloni largi de catifea, sunt dulgheri. Unul ține o bucată de lemn, celălalt cioplește un cep cu securea sa . Cel de lângă coș  este învelitorul. Bate șipcile de grinzi , iar ardezia  de șipci. Uneori pune țiglă.","t05-01-26":"Acoperișul grajdului este de țiglă , cel al casei de ardezie , iar cel al verandei de zinc .","t05-01-27":"Ioan. — Acoperișurile de zinc le face tot învelitorul?","t05-01-28":"Domnul Blanc. — Nu, este tinichigiul  sau instalatorul, acela care pune lucarna  în acoperișul casei. Tot el pune jgheaburile  și burlanele . Lipește zincul și tabla. El a prins paratrăsnetul  și girueta  pe fronton .","t05-01-29":"Ioan. — Așadar casa este gata?","t05-tit-5":"Uneltele.","t05-01-30":"Domnul Blanc. — Nu tocmai. Ipsosarul  ridică din cărămidă  pereții despărțitori, care o împart în odăi felurite. Pune tencuiala  pe tavane  și pe pereți. Acum lucrează la tavanul verandei . Ca și zidarul, are o mistrie  și o troacă .","t05-01-31":"Apoi tâmplarul face ușile, ferestrele, dușumelele  și obloanele .","t05-01-32":"Acum lucrează în curte la tejgheaua sa . Are un fierăstrău , ca să taie lemnul , o rindea , o menghină , o daltă , un compas  și un ciocan de lemn .","t05-01-33":"Ioan. — Ah, să fii tâmplar este și mai vesel decât să fii zidar! Unchiule, îmi cumperi o tejghea, un fierăstrău și o rindea? Voi face o cușcă pentru Grivei.","t05-01-34":"Unchiul. — Ți le cumpăr, băiete.","t05-01-35":"Ioan. — Ce bucuros sunt! Și cine este omul acela care stă la ușa de intrare?","t05-tit-6":"Lucrările de zugrăveală.","t05-01-36":"Domnul Blanc. — Este zugravul . Stă pe scara lui cu o oală de vopsea  și cu bidineaua sa . Acoperă lemnul ușii de intrare, ca să țină mai mult.","t05-01-37":"Tot el lipește tapetele în odăi.","t05-01-38":"Tapițerul  pe scărița , pe balcon , atârnă storul .","t05-01-39":"Lucrătorul care stă la fereastra cea mare este geamgiul . Pune geamurile  în chit . Iar lucrătorul acela care stă în genunchi la ușa pivniței este lăcătușul . Pune broasca . Pila  stă lângă el.","t05-01-40":"Ioan. — Iar acela care bate cu ciocanul  într-o bucată de fier este tot lăcătuș?","t05-01-41":"Domnul Blanc. — Mai bine zis, este fierar . Făurește piesele de fier  pentru electrician , care stă pe acoperișul remizei . Are o vatră , o nicovală  și clești .","t05-01-42":"Electricianul prinde sârma de aramă  a telefonului.","t05-tit-7":"Lucrul în grădină.","t05-01-43":"Unchiul. — În fundul curții , lângă gratii  și poartă , îl vezi pe grădinar . Pregătește o grădină mică . A săpat pământul cu cazmaua sa , seamănă semințe și netezește cu grebla . Apoi din stropitoarea sa  va uda straturile , și plantele vor crește.","t05-01-44":"Îngrijitorul de cai , care tocmai a țesălat calul și i-a dat nutreț, curăță trăsura  cu buretele, cu pompa de mână  și cu o găleată de apă. Apoi o va duce în remiză și va încuia ușa cu un zăvor greu .","t05-01-45":"Iată, acum ești mulțumit, cred; lămuriri au fost destule.","t05-01-46":"Ioan. — Da, unchiule, dar aș vrea să văd casa pe dinăuntru.","t05-01-47":"Unchiul. — Aceasta va fi mâine. Domnul Roux îți va lămuri planul și va numi fiecare odaie.","t05-tit-8":"Împărțirea casei.","t05-apar-2":"(Vezi planul.)","t05-01-48":"Arhitectul. — Să mergem, Ioane, te voi purta prin părțile felurite ale casei.","t05-01-49":"Să intrăm la parter . Iată butonul soneriei . Urcăm cele trei trepte  ale peronului , trecem pragul  ușii de intrare  — și iată-ne la piciorul scării .","t05-01-50":"Ioan. — Acesta este coridorul.","t05-01-51":"Arhitectul. — Nu, acesta este vestibulul . Coridorul este în fund. La dreapta — salonul și sufrageria ; în fața sufrageriei — bucătăria și oficiul ; apoi, dinspre fațadă, biroul . Veranda  cu ușa ei cu geam  se lipește de salon.","t05-01-52":"Acum să urcăm pe scară. Ține-te de balustradă  și numără treptele. Sunt paisprezece. Iată palierul : suntem la etajul întâi .","t05-tit-9":"Etajul întâi.","t05-01-53":"În fața scării — closetul  și camera de toaletă . La dreapta o cameră de culcare frumoasă cu două ferestre spre fațada  casei. La stânga — baia  și camera de oaspeți cu o alcovă mare . Lângă camera de culcare — camera copiilor . Dă spre o terasă largă . Sub această terasă un alt closet , iar lângă zid — clopotul , care sună la masă.","t05-01-54":"Ioan. — Să urcăm la etajul al doilea.","t05-01-55":"Arhitectul. — Etaj al doilea nu este. Sub acoperiș sunt numai mansardele  și podul . Ocolul s-a sfârșit, putem coborî.","t05-01-56":"Ioan. — Mulțumesc, domnule, a fost foarte interesant. Îi voi povesti tatei tot ce am văzut. ","t06-apar-1":"TABELUL Nr. 6 Casa pe dinăuntru, Mobila, Mâncarea, Luminatul.","t06-apar-2":"Casa este gata. Unchiul lui Ioan s-a mutat în noua sa locuință, a cărei împărțire o cunoaștem deja. Să vedem acum cum a mobilat-o. Mai întâi vom cerceta:","t06-tit-1":"Camera de culcare.","t06-c1-01-1":"1. — Am venit într-o clipă nepotrivită, fiindcă slujnica face curat în cameră.","t06-c1-02-1":"2. — Pe lavoar  stau ici și colo lucruri felurite, cu care se spală, se piaptănă și îndeobște se dichisesc. Sunt ligheanul  și ulciorul , peria de păr , pieptenele , săpunul  și buretele , în sfârșit sticluța  cu apă de gură.","t06-c1-03-1":"3. — Pe podea, înaintea lavoarului, stă o găleată  pentru apa murdară.","t06-c1-04-1":"4. — În antreu  se văd câteva cuiere  și două umbrele  într-un suport .","t06-c1-05-1":"5. — De cealaltă parte a ușii stă dulapul cu oglindă , în care se păstrează rufăria .","t06-c1-06-1":"6. — Să folosim faptul că camerista  face patul , și să îi cercetăm părțile. Patul  poartă o somieră bună , pe care Justina va așeza îndată salteaua de lână . Apoi va lua de pe scaune două cearșafuri  și pătura . Pe urmă va pune la căpătâi sulul  și perna , care stau împreună cu plapuma de puf  pe covorul de lângă pat . Cu pămătuful va scutura perdelele  și baldachinul , și o parte din treabă va fi făcută.","t06-c1-07-1":"7. — Apoi va trebui să facă puțină rânduială pe noptieră , să întoarcă deșteptătorul , să pregătească lumânarea de noapte  și să ducă lumânarea , ca să curețe sfeșnicul.","t06-tit-2":"Coșul de lucru și garnitura căminului.","t06-c1-08-1":"8. — Coșul de lucru  de lângă taburet  are și el mare nevoie de rânduială. Va trebui împăturită broderia , puse în măsuța de lucru  degetarul, ațele , acele  și foarfecele , și încuiat capacul măsuței cu cheia .","t06-c1-09-1":"9. — Pe măsuța rotundă  din mijlocul camerei Justina va schimba apa din carafă . Va pune zahărul în zaharniță , va curăța cleștișorul de zahăr  și va duce peria de haine .","t06-c1-10-1":"10. — Partea dreaptă a camerei îi va da mai puțină treabă, fiindcă canapeaua  și perna ei  sunt la locul lor, iar fiindcă nu este frig, nu s-a atins nimic nici din garnitura căminului . Lopățica , cleștele , caprele  și grătarul pentru cenușă  sunt curate; paravanul căminului  nu este mișcat, iar lada de lemne  este plină de lemne .","t06-c1-11-1":"11. — Va mai trebui să scuture ceasul de cămin , sfeșnicele  și tăvițele pentru mărunțișuri , și apoi să șteargă oglinda .","t06-c1-12-1":"12. — Cât despre leagănul  copilașului (babo ), este gata.","t06-tit-3":"Salonul.","t06-c2-01-1":"1. — Iată și salonul. Este o cameră foarte frumoasă. Căminul din colțul drept este împodobit cu o statuetă elegantă  și cu două vaze frumoase , iar drapat cu un lambrechin de catifea  .","t06-c2-02-1":"2. — Ca scânteile din vatră să nu aprindă covorul, înaintea căminului au pus un paravan de aramă .","t06-c2-03-1":"3. — Alături stă deschis un birou elegant de damă . Aici stăpâna casei  își scrie scrisorile.","t06-c2-04-1":"4. — Fereastra este împodobită cu perdele de tul , strânse cu șnururi  pe cârlige , și cu draperii grele de stofă cu lambrechin  deasupra.","t06-c2-05-1":"5. — În firida ferestrei o jardinieră  ține o plantă verde , un palmier minunat, ale cărui frunze ajung aproape până la lampa cu petrol .","t06-c2-06-1":"6. — Abajurul  l-a făcut Maria, domnișoara fermecătoare  de la pian . Șezând foarte dreaptă pe taburet , învață o bucată. Este foarte iscusită și foarte ordonată, ceea ce se vede din dulăpiorul ei de note : acolo este rânduială deplină.","t06-tit-4":"Neastâmpăratul.","t06-c2-07-1":"7. — Fratele ei Pavel caută o carte  în biblioteca . Este un băiat  neastâmpărat și cu totul de nesuferit. Atârnat de dulap ca să ajungă la o carte prea sus așezată, se primejduiește să răstoarne bustul  care stă deasupra.","t06-c2-08-1":"8. — Se folosește pentru această prostie de faptul că mama este prinsă în vorbă cu o prietenă, o doamnă  venită să stea la ea câteva zile. Mama șade pe divan  lângă fotoliu , iar prietena ei pe un scaun , din care ne este văzută numai spătarul .","t06-c2-09-1":"9. — În rama mare  de pe perete este portretul  unei rude. În albumul  care stă pe masă sunt strânse fotografiile  celorlalte rude. Copiii tocmai l-au răsfoit, fiindcă scaunele  sunt încă adunate în jurul mesei.","t06-c2-10-1":"10. — Vaza chinezească de porțelan , de lângă cuțitul de hârtie , i-a fost dăruită Mariei de ziua onomastică, iar paravanul  care ocupă colțul camerei l-a adus din China unchiul ei.","t06-c2-11-1":"11. — Însuflețit de tablourile frumoase  de pe perete , luminat de candelabrul din tavan , ale cărui becuri electrice  luminează atât de vesel seara, acest salon pare foarte plăcut. Covorul moale , întins pe podea, și soneria electrică atât de la îndemână  îl fac cu totul primitor.","t06-tit-5":"Sufrageria.","t06-c3-01-1":"1. — S-a sunat la masă. Toată familia, afară de Maria, s-a strâns în jurul mesei. Sufrageria este plăcut încălzită de o sobă de teracotă aleasă , cu burlanul ei subțire .","t06-c3-02-1":"2. — În această cameră este puțină mobilă. De-a lungul peretelui, deasupra taburetului , atârnă o fântâniță de spălat împodobită . Alături stă bufetul , pe care se pun bucatele reci, desertul și vasele felurite care nu sunt încă de trebuință.","t06-c3-03-1":"3. — Astfel, pe raftul de sus vedem o găină friptă , peștele  și vaza  cu fructe . Mai jos stau brânza , pâinea  și serviciul , în care este tot ce trebuie ca să dregi salata: untdelemn, oțet, sare  și piper . În sfârșit, pe raftul de jos stă o plăcintă  lângă muștariera .","t06-c3-04-1":"4. — Ceasul din sufragerie, care se numește de perete , este de o formă foarte neobișnuită. Este prins într-o ramă de lemn, în care se află și barometrul  și termometrul .","t06-tit-6":"Cum se dă masa.","t06-c3-05-1":"5. — De jur împrejurul camerei pereții sunt îmbrăcați în lambriuri de lemn  din stejar ceruit. O draperie de stofă  închide destul de bine ușa care duce spre verandă. Acolo va merge familia după masă să bea cafea. Ceștile  și farfurioarele  sunt deja așezate pe etajeră .","t06-c3-06-1":"6. — Deasupra mesei este prinsă de tavan o lampă atârnată ; lumina ei foarte vie umple seara toată sufrageria.","t06-c3-07-1":"7. — Să privim acum masa însăși . Când familia a intrat, masa era pusă. Pe fața de masă  au așezat la fiecare loc o farfurie , un șervet , o lingură , o furculiță , un cuțit  și un pahar . Erau acolo și sticle  pentru vin și o carafă  pentru apă.","t06-c3-08-1":"8. — Servitorul  a adus mai întâi supiera , în care supa încă aburește. Acum dă felul întâi , cel de carne. Apoi îi va servi pe toți cu cele pe care le-am numit; și în sfârșit, după desert, se va folosi de faptul că stăpânii au trecut pe verandă ca să strângă masa și să facă din nou rânduială în sufragerie.","t06-c3-08-2":"Observație. — Cuvintele obișnuite despre mâncare sunt date aici numai în linii mari. Lista va fi întregită în cele două tabele «Hotelul» (nr. 13) și «Piața» (nr. 15).","t06-tit-7":"Bucătăria.","t06-c4-01-1":"1. — În bucătărie, unde privim prin ușa întredeschisă, ne întâmpină o neorânduială pitorească. Înaintea vetrei , unde trosnește focul , este așezată mașina de frigare . O friptură minunată  este trasă în frigare  și se coace.","t06-c4-02-1":"2. — Foalele  și lopățica de cărbuni , de care s-au folosit adineauri, au rămas pe podea împreună cu butucii .","t06-c4-03-1":"3. — Pe polița căminului este rânduială: felinarul , cutia de chibrituri  cu chibriturile , sfeșnicul  și sfeșnicul de noapte  cu lumânarea sa  — toate la locul lor. În schimb găleata mare de cărbuni , plină de cărbuni , după care bucătăreasa  tocmai a coborât în pivniță, a fost lăsată în mijlocul bucătăriei.","t06-c4-04-1":"4. — Adevărul este că biata femeie trebuie să se grăbească, pentru ca prânzul să fie gata la vreme. Acum este la mașina de gătit  și amestecă sosul , căruia nu i se poate îngădui să se ardă.","t06-c4-05-1":"5. — În cuptor  se coace plăcinta pe care a făcut-o copiilor pentru gustare. Deasupra mașinii atârnă polonicul  și spumiera .","t06-tit-8":"Vasele de bucătărie.","t06-c4-06-1":"6. — Garnitura de cratițe , care atârnă în fundul camerei, este foarte curată. Cratițele frumoase de aramă , oala de lapte , strecurătoarea  și răzătoarea  sunt curățate cu grijă.","t06-c4-07-1":"7. — Solnița  stă pe un polițar mic lângă ceainic  și lângă damigeana de untdelemn . În sertar , se vede treaba, stau tacâmurile și cuțitele de bucătărie.","t06-c4-08-1":"8. — Mătura  și pămătuful de pene  stau în colț. Bucătăreasa tocmai s-a folosit de butucul de tăiat ; l-a lăsat lângă fereastră.","t06-c4-09-1":"9. — Ștergarul  atârnă pe perete lângă pâlnie . În această parte a bucătăriei se țin grătarul , satârul  și fundul de tăiat . Apoi, deasupra satârului, pe poliță , stau oalele , tuciul  cu capacul său  și cazanul . Tigaia  atârnă alături.","t06-c4-10-1":"10. — Numai robinetul de aramă  aruncă o sclipire în acest colț. Chiuveta , pe care stă un ulcior mare , trebuie să fie foarte la îndemână cu dulăpiorul ei, unde se țin butoiașul de oțet  cu cepușorul său , lada de gunoi  și vasele murdare .","t06-tit-9":"Ce se mai ține în bucătărie.","t06-c4-11-1":"11. — Albia mare , în care se spală zarzavatul , și cazanul de fontă , care stă pe pardoseala de teracotă , țin de bună seamă tot de acest dulăpior.","t06-c4-12-1":"12. — Mașini de gătit bucătăresei nu îi lipsesc, căci iată aici, pe colțul mesei, stă un bec de gaz , iar pe el se încălzește apă într-o cratiță. Aburul  care iese din ea ne spune că apa trebuie să fiarbă. Apa aceasta este de bună seamă pentru cafea, fiindcă iată la celălalt capăt al mesei ibricul de cafea  și râșnița de cafea .","t06-c4-13-1":"13. — Becul este legat de țeava de gaz  cu un furtun de cauciuc lung .","t06-c4-14-1":"14. — Femeia cu ziua , care vine să o ajute pe bucătăreasă, pregătește zarzavatul pentru masă. Când va fi curățat și spălat, îl va pune în cratiță  până când va veni vremea să fie fiert.","t06-tit-10":"Baia. (Camera de scăldat.)","t06-c5-01-1":"1. — Mai rămâne să privim într-un singur loc, ca să cunoaștem camerele de căpetenie ale casei: să vedem întocmirea băii. Nu va fi lung, fiindcă este mică, și vom vedea repede că cada  are un cazan bun , că săpuniera  este la îndemâna celui care se scaldă, iar cuierul de prosoape  trebuie să ușureze uscarea prosoapelor .","t06-c5-02-1":"2. — Pereții acestei camere sunt acoperiți cu plăci smălțuite , ceea ce a îngăduit să se pună dușul , fără teama că apa care stropește la folosire îi va strica. Un lighean mic de zinc , pentru băi de picioare, întregește mobilierul. ","t07-apar-1":"A DOUA SERIE TABELUL Nr. 7","t07-tit-1":"Prima scenă.","t07-tit-2":"Satul iarna.","t07-c1-01-1":"1. — De sărbătorile anului nou am mers cu tata la Satul Nou, un cătun unde el avea treburi.","t07-c1-02-1":"2. — Am mers cu diligența , care umblă între oraș și acest sat; dar fiindcă era foarte frig, călătoria într-o trăsură atât de neîncăpătoare nu a fost deloc plăcută.","t07-c1-03-1":"3. — De aceea ne-am bucurat din inimă când surugiul și-a oprit diligența în piață, înaintea hanului  «Ursul Alb». Hangiul  ne aștepta în prag, fumându-și liniștit pipa.","t07-c1-03-2":"Ne-a poftit înăuntru, și nu a trebuit să fiu rugat de două ori ca să mă așez înaintea focului de viță care trosnea în vatră. Atunci nu mi-a mai păsat de crivățul tăios, de care scârțâia vechea firmă  și care ducea în rotocoale negre fumul  ce ieșea din coș.","t07-c1-04-1":"4. — Era ceasul mesei. Fără zăbavă am dat cinstea cuvenită mâncării simple, dar gustoase, care ni s-a dat .","t07-tit-3":"Câteva vizite.","t07-c1-05-1":"5. — După masă am mers cu tata, care este agent de asigurări, la clienții lui. Mai întâi l-am cercetat pe fierar , care locuiește lângă han. Potcovea un cal. M-am minunat de puterea ucenicului său, care ținea strâns copita calului lângă șorțul lui de piele, în vreme ce fierarul bătea potcoava  cu lovituri grele de ciocan.","t07-c1-06-1":"6. — Apoi am mers la cizmarul satului , la bătrânul Iacob. Deși îi slujea drept firmă o cizmă minunată, se mulțumea să petice o pereche veche de ghete scâlciate.","t07-c1-06-2":"Bătrânul ne-a spus râzând: «La oraș eram „cizmar”, și nu aveam mușterii. Aici sunt „cârpaci”, și am de lucru cât poftești».","t07-c1-07-1":"7. — Ne-a vorbit despre vecinul său bărbierul , ai cărui mușterii sunt toți nemulțumiți. Briciurile lui sunt totdeauna știrbite, iar foarfecele nu taie niciodată cum trebuie. Dar fiindcă este singurul bărbier din sat, oamenilor, se înțelege, nu le rămâne decât să se bărbierească și să se tundă la el. Pe deasupra este un om zgârcit și neprietenos.","t07-c1-08-1":"8. — Din fericire, ceilalți vecini nu îi seamănă. Rotarul , de pildă, este un om bun, harnic și îndatoritor. Să îi dai căruța la dres este o plăcere. Lucrul lui este totdeauna curat făcut.","t07-c1-09-1":"9. — Nici de șelar  nu s-a plâns bătrânul Iacob, căruia uneori îi ajută să coasă hamurile, când munca nu rabdă zăbavă.","t07-c1-09-2":"Tata l-a întrebat de familie. «Toți sănătoși. Nepoata mea este la școală . Învățătoarea  este foarte mulțumită de ea; este o elevă bună . Nu ca haimanaua asta, băiatul meu; numai jocuri are în cap. Învățătorul  nu îl poate face nicicum să învețe măcar ceva».","t07-tit-4":"Vorbele satului.","t07-c1-10-1":"10. — Apoi bătrânul ne-a povestit noutățile satului. Aveau de gând să construiască o școală nouă, fiindcă aceea din primărie a ajuns prea strâmtă. Nu ar fi fost greu, căci ajungea să cumpere o parte din grădina morarului. Bietului om i-ar fi prins tare bine. De la gerurile cele mari pietrele morii  nu au putut măcina grâul, fiindcă roata  a fost prinsă de gheață  pe pârâu .","t07-c1-11-1":"11. — «Fiindcă veni vorba de clădiri: ați văzut noua noastră biserică ? Este foarte pitorească sub căciula de zăpadă. Ciorile , care nu își mai recunosc vechea clopotniță, se așază posomorâte pe copacul cel mare din cimitir ».","t07-c1-12-1":"12. — Pomenirea cimitirului i-a adus aminte cizmarului de cunoscuții tatei care au murit în anul trecut. «Câte morminte , domnule, s-au adăugat celor vechi sub chiparos ! Moartea l-a luat pe bătrânul nostru notar. Tot satul a fost la înmormântarea lui».","t07-c1-13-1":"13. — «Uite-l pe urmașul lui patinând pe pârâu. A trecut deunăzi ca să îi dreg cureaua patinei , care s-a rupt».","t07-c1-14-1":"14. — «Iar colo, pe malul pârâului, noul paznic de câmp . Este fost jandarm și spaima haimanalelor din sat. Se împrăștie de îndată ce îi zăresc jambierele  și șapca ».","t07-c1-15-1":"15. — «A! uite-l pe bătrânul Iosif ducând o căruță de vreascuri  brutarului. — Într-adevăr, a spus tata, îi recunosc hamurile de catâri . Am de vorbit cu el, și mă voi folosi de prilej. Rămâi cu bine, bătrâne Iacob».","t07-c1-16-1":"16. — Tocmai când ieșeam, copiii satului ieșeau din școală și se aruncau pe ghețușul , primejduindu-se să cadă și să își rupă ceva la cădere . Unul dintre ei și-a luat de la rotar sania , a pus în ea un tovarăș și a pornit în fugă.","t07-c1-17-1":"17. — Alții s-au repezit la nămetele  de lângă pod  și au început să bombardeze omul de zăpadă , pe care îl făcuseră în ajun și căruia îi dăduseră o pălărie, o pipă și o traistă de școală pe umăr.","t07-c1-18-1":"18. — Nu le păsa de vântul înghețat și de ger. Cei mai mulți nu aveau nici măcar fular , iar ca să se încălzească după jocul cu bulgări de zăpadă , le ajungea un pumn de castane  fierbinți, cumpărate de la bătrâna Jacqueline, precupeața, care tremură de frig sub șalul ei prea subțire .","t07-tit-5":"A doua scenă.","t07-tit-6":"Ferma primăvara.","t07-c2-01-1":"1. — Cu toate bucuriile iernii, primim cu veselie adâncă întoarcerea primăverii.","t07-c2-01-2":"Ce tablou mângâietor este curtea fermei seara, în mai!","t07-c2-02-1":"2. — La zare soarele  apune încet, scăldând câmpurile  în raze purpurii . Plugarul harnic  se grăbește să își are ogorul .","t07-c2-02-2":"Cu plugul său , tras de un cal puternic , trage brazda , în care semănătorul  va împrăștia cu pumnul sămânța care va da spice de aur.","t07-c2-03-1":"3. — Cosașii  au cosit cu coasele lor iarba livezii, întorcătorii au uscat fânul , întorcându-l cu furcile  și cu greblele, și iată-i că se întorc acasă.","t07-c2-03-2":"Unii merg înaintea carului greu tras de boi, ducând uneltele pe umăr. Alții, mai leneși, s-au așezat în tihnă pe fânul înmiresmat.","t07-c2-04-1":"4. — Trecând, îl salută prietenește pe grădinar , care trudește în livadă , retezând pomii și altoind perii . Prunii  sunt în floare, iar în grădina de zarzavat bine gunoită  legumele, varza și salata sunt deja frumoase.","t07-c2-04-2":"Pe gardul scund un păun frumos  își desface coada, ca să își arate penele minunate.","t07-tit-7":"Curtea fermei.","t07-c2-05-1":"5. — Ușile grajdului  sunt deschise, și se văd ieslea și așternutul  iepei , pe care îngrijitorul de cai  tocmai a deshămat-o. Mânzul , atât de caraghios pe picioarele lui lungi, merge după mamă, zburdând.","t07-c2-06-1":"6. — Lângă fântână  vacile  vin să bea dintr-o albie de lemn , care le slujește de adăpătoare. Vițelul  se folosește de prilej ca să sugă, iar boul , simțind mirosul bun al nutrețului, mugește vesel și își înalță mândru capul cu coarnele puternice .","t07-c2-07-1":"7. — Toți sunt la lucru. Lucrătoarea  ține funia  fântânii. Scoate apă cu găleata , ca să adape vitele. Lângă șură  un om adună paiele risipite, iar înaintea ușii fermei  o torcătoare bătrână  cu furca ei și cu caierul toarce inul sau cânepa, ca în zilele de altădată.","t07-tit-8":"Fermierul.","t07-c2-08-1":"8. — Fermierul  cârmuiește toată această muncă și le dă oamenilor săi îndrumări. Poruncește să fie strânse sub șopron grapa  și târnăcopul , lăsate lângă cușca  câinelui .","t07-c2-09-1":"9. — Strigătele lui sperie porumbelul , care zboară cât poate spre porumbar , și găinile , care se grăbesc înapoi spre coteț .","t07-c2-10-1":"10. — Înaintea staulului  bătrânul păstor  își adună turma . Ținându-și bâta , care nu se desparte de el, ca nici bluza decolorată , duce în țarc berbecii , oile , mieii , caprele  și iezii . Câinele său credincios , Argus, merge cel din urmă și îi grăbește cu lătratul pe cei rămași în urmă.","t07-c2-11-1":"11. — Tot acest zgomot și această forfotă nu tulbură liniștea bunei vaci cu lapte , care își zdrăngăne talanga  în vreme ce este mulsă înaintea ușii grajdului de vite .","t07-c2-12-1":"12. — Parcă înțelege că trebuie să dea lapte, ca fermiera  să poată bate untul în putinei  sau să facă brânzeturi alese , care se zvântă pe o scândură pusă de-a curmezișul cazanului .","t07-c2-13-1":"13. — Toată lăptăria  o ține curată argatul , care tocmai a spălat bidoanele  în găleata mare pe care o duce.","t07-tit-9":"Curtea păsărilor.","t07-c2-14-1":"14. — Cu saboții lui grei de lemn umblă destul de stângaci și de aceea sperie curcanul , rațele , rățoii  și gâștele , care își cască larg ciocurile  și ridică o gălăgie neliniștită.","t07-c2-14-2":"Cocoșul , mai războinic, își înalță creasta roșie , își scutură penele cozii  și scoate un «cucurigu» răsunător.","t07-c2-15-1":"15. — Cloșca  scurmă în grămada de gunoi  cu puii ei . Purcelul  aleargă la mamă, la scroafa uriașă , care se vede lângă coteț.","t07-c2-16-1":"16. — În cuștile lor iepurii  mănâncă lacom iarba fragedă , pe care le-o aduce fata fermierului. Eugenia își iubește mult iepurii și în fiecare zi, după ce ia din coteț ouăle proaspete , vine să își cerceteze micii prieteni. ","t08-apar-1":"TABELUL Nr. 8 Prima scenă. Secerișul . — Chipul câmpurilor.","t08-c1-01-1":"1. — Odată cu venirea verii câmpurile și-au schimbat din nou chipul. Sămânța încredințată brazdei a răsărit; din pământ s-a ridicat o plantă verde mică și și-a dat spicul. Bobul s-a umplut, apoi s-a copt, și acum nu mai rămâne decât să se strângă secerișul.","t08-c1-02-1":"2. — Florile de câmp s-au deschis. Albăstrelele , macii  și degețelul  aduc în tonul neted al grânelor o ceartă veselă cu corolele lor proaspete.","t08-c1-03-1":"3. — Pomii s-au îmbrăcat în frunze; roadele s-au copt. Micul cireș  se pleacă sub cireșele frumoase , pe care copiii le rup și le mănâncă cu desfătare.","t08-c1-04-1":"4. — Turma poate fi acum toată ziua în voie.","t08-c1-04-2":"Mieii  au crescut și au ajuns oi frumoase  și berbeci frumoși  cu lână deasă. Pasc liniștiți iarba pe pășune , presărată cu margarete.","t08-c1-04-3":"Curând acestor animale li se va tunde lâna, din care se face postavul pentru hainele noastre.","t08-tit-2":"Păstorul.","t08-c1-05-1":"5. — Păstorul , pare-se, nu se uită prea mult la ele. Îl privește numai furtuna care trece la zare, iar ciobănașul , ducându-și plosca la gură , pare și mai fără grijă.","t08-c1-06-1":"6. — Zăpușeala apasă; iată și câinele  care merge să se răcorească; lipăie apa proaspătă a pârâului  și sperie o biată broască mică , pitită în iarba de pe mal. Aceasta sare în apa limpede, unde înfloresc nuferii .","t08-c1-07-1":"7. — Codobatura  se scaldă lângă micul izvor , care țâșnește între două pietre și se ascunde sub tufișurile ghimpoase  și sub mărăcinii de păducel .","t08-tit-3":"Secerișul.","t08-c1-08-1":"8. — Pentru copiii satului strânsul grâului este o vreme foarte veselă. Se dau vesel de-a berbeleacul  pe clăile de paie , îi ajută pe secerători , și în vreme ce aceștia cosesc holda  cu coasele lor , bine ascuțite pe cute , ei strâng grâul și îl leagă în snopi  sau în legături .","t08-c1-09-1":"9. — Uneori celor mai mari li se dă să taie cu secera  tulpinile de aur , care poartă spice grele , pline de boabe; iar cei mici, păzind vitele  care pasc pe livadă  la umbra teiului mare , prind cu fileul lor  fluturi frumoși.","t08-c1-09-2":"Unii se urcă chiar în car , ca să așeze snopii care li se dau cu furca .","t08-c1-10-1":"10. — Pe toată câmpia , unde își iau zborul ciocârliile , este mare forfotă. Toți sunt prinși cu secerișul. Dar în vreme ce săracii se apucă tot de uneltele vechi — coase, seceri și îmblăcie  — proprietarii bogați își seceră grâul sau secara  cu secerătoarea . Apoi, fără să ducă snopii în șură, fac acolo pe loc stoguri mari .","t08-c1-11-1":"11. — Pe urmă se aduce batoza , pe care o învârtește locomobila  prin cureaua de transmisie , și astfel bobul se desparte de paie fără să părăsească ogorul unde a fost semănat.","t08-tit-4":"Furtuna.","t08-c1-12-1":"12. — În vremea secerișului izbucnesc adesea furtuni puternice . Mai întâi se aude din depărtare bubuitul tunetului; se ridică un vânt de apus  puternic și îndoaie până la geamăt cei mai mari copaci ai pădurii . Nori negri  iau cerul cu asalt; îi taie zigzagurile orbitoare ale fulgerului . Începe să cadă ploaia, iar uneori și grindina, culcând grâul gata de seceriș.","t08-c1-13-1":"13. — Adesea fulgerul aprinde vreo clădire. Astfel, anul trecut acoperișul morii de vânt  a ars din temelii, iar cele două aripi ale ei  au fost sfărâmate.","t08-c1-14-1":"14. — După câteva ceasuri se întoarce liniștea. La zare se ivește un curcubeu strălucitor , și firea se apucă din nou de viața întreruptă o vreme. Sătenii, adăpostiți în colibe , se întorc la lucru și se apucă cu vitejie să dreagă paguba abia suferită.","t08-tit-5":"A doua scenă.","t08-tit-6":"Vânătoarea. — Culesul viei. — Pescuitul.","t08-c2-01-1":"1. — Spre sfârșitul lui august sau pe la mijlocul lui septembrie, după ținut, se deschide vânătoarea. De îndată ce cele dintâi raze de soare scot șopârlele  din găuri, vânătorul  și iese cu câinii săi .","t08-c2-02-1":"2. — Și-a pus costumul de vânătoare trainic  din postav gros și jambierele de piele, care îi vor îngădui să meargă prin iarba udă, unde se ascund broaștele râioase ; și-a luat pușca  și tolba  — și la drum.","t08-c2-03-1":"3. — Focul vânătorii îl duce chiar în mijlocul viei, unde culesul este în toi. Copiii viticultorului, care de obicei păzesc caprele lângă drum, le lasă astăzi să pască unde vor și, legând de un par pe bătrânul țap , care de bună seamă s-ar folosi de slobozenie ca să fugă, își iau și ei partea de veselie. Unul scoate un ciorchine din coșul de struguri  și se joacă stoarcând zeama  într-o ceașcă , ca să iasă must (vin nefermentat). Altul se încununează cu o cunună de frunze , pe care tocmai a împletit-o. Lângă ei vrăbii obraznice  vin până la teasc, ca să fure struguri.","t08-c2-04-1":"4. — În vreme ce copiii se joacă, bărbații lucrează. Culegătorii  duc strugurii în pivniță în coșuri de spate ; dogarul  drege butoaiele , cercetează dacă doagele  și fundurile  sunt întregi și schimbă cercurile plesnite . Tot el a făcut căzile mari , în care se varsă strugurii , ca să fermenteze.","t08-c2-05-1":"5. — Când fermentarea se sfârșește, vinul se trage, iar rămășița se pune sub teasc ; strângând încet șurubul mare , se stoarce zeama, care curge în cadă  și mai dă vin .","t08-tit-8":"Berea și cidrul.","t08-c2-06-1":"6. — Pe zidul pivniței  se cațără o ramură de hamei . Aici este numai podoabă, dar în alte țări, unde vița este foarte rară, hameiul se cultivă ca să se facă bere.","t08-c2-07-1":"7. — Micul măr  se pleacă sub mere, care vor da un cidru ales când se vor coace. În colivia lor  canarul  și sticletele  privesc cu pizmă vrăbiile care zburdă în voie.","t08-c2-08-1":"8. — Cât cuprinde ochiul, pe coasta dealurilor stau șiruri de araci , care sprijină vițele minunate , grele de ciorchini.","t08-c2-08-2":"Tot anul viticultorul  a trudit ca să își îngrijească via , și iată-l răsplătit pentru munca lui cu o recoltă bună. Culegătoarele  umplu căzile puse pe car, tras de catâri , și toți sunt veseli.","t08-tit-9":"Pescuitul.","t08-c2-09-1":"9. — Tot așa și la pescarii cu undița , care au venit în zori să se așeze lângă apă cu undițele lor .","t08-c2-09-2":"Peștele  prinde cârligul de îndată ce lasă în apă firul , și abia apucă să schimbe momeala, că o nouă jertfă se zbate deja la capătul firului.","t08-c2-09-3":"Totuși pescarul cu năvodul , care își aruncă plasa din barcă  spre mijlocul râului , prinde mult mai mult.","t08-c2-10-1":"10. — Toamna este vremea plimbărilor frumoase: pe jos, călare , cu bicicleta , cu automobilul . Drumurile  sunt curate, și lumea se folosește de ultimele zile frumoase, fiindcă rândunelele  se strâng deja pe acoperișuri, ca să plece în țările calde. Frunzele alunului bătrân  se îngălbenesc, alunele cad, iar copacii înalți, care stau în crâng  pe înălțime , se vor despuia curând.","t08-c2-11-1":"11. — Soarele  răsare mai târziu, zilele se fac mai scurte, dimineața începe să se simtă un frig destul de tăios, și iată că stoluri de sitari  părăsesc ținutul nostru neprimitor. ","t09-apar-1":"TABELUL Nr. 9","t09-tit-1":"Prima scenă.","t09-tit-2":"Munții. — Stațiunea balneară.","t09-c1-01-1":"1. — Sunt de o săptămână la Pratz. Nu pot spune toată uimirea pe care am încercat-o stând înaintea minunatului lanț de munți  al Pirineilor, a cărui creastă  se taie pe cerul albastru ca un fierăstrău uriaș.","t09-c1-02-1":"2. — Nu îmi închipuiam că vârfurile pirineene  pot ajunge la o asemenea înălțime, și am rămas uimit de ghețarii minunați  și de piscurile înzăpezite , pe care se năpustesc avalanșe atât de înspăimântătoare.","t09-tit-3":"Priveliște de munte.","t09-c1-03-1":"3. — Chiar a doua zi după sosire am mers la vechiul vulcan stins  de lângă Pratz. Pe marginea goală și stearpă a craterului se văd încă limpede urmele lăsate de lavă, care a curs acum câteva veacuri pe coasta muntelui . Pe una dintre râpe am izbutit să găsesc câteva bucăți din această lavă.","t09-c1-04-1":"4. — Pratz stă la hotar, iar cetatea , care păzește trecătoarea  dintre Franța și Spania, seamănă mult cu vechile castele de pe malurile Rinului, care parcă pândesc prada din vârful stâncii lor.","t09-c1-05-1":"5. — Un vultur uriaș , al cărui cuib este aproape de fort , îmi atrage adesea luarea-aminte. Această pasăre răpitoare cu cioc puternic aduce adesea puilor un miel sau un ied strâns în gheare. Aripile îi sunt atât de mari, încât poate pluti multă vreme cu povara ei grea.","t09-tit-4":"Drumețul.","t09-c1-06-1":"6. — Plimbarea cea mai plăcută de aici este drumul spre cascada  de la Coo. Apa căzătoare se prăvale în vârtej și apoi se face nevăzută ca un pârâu drăguț în pădurea de brazi  de la apus de târg. Am urcat prin această pădure până la stația meteorologică  și de pe vârful turnului am cuprins cu privirea toată panorama ținutului. Priveliștea este minunată, și se pare că firea a risipit asupra acestui ținut toate comorile pe care le avea la îndemână.","t09-c1-07-1":"7. — Ca să coborâm, am luat funicularul  și am coborât la o stație mică lângă ruinele  vechiului castel feudal, în care locuiau odinioară stăpânii Pratzului.","t09-c1-08-1":"8. — Bietul castel! Ce trebuie să gândească văzând dedesubtul lui îngrijita stațiune balneară , ajunsă stațiune de ape la modă?","t09-c1-08-2":"Clima este atât de plăcută aici, iar apa minerală atât de tămăduitoare, încât cura care se face la sanatoriu  este o adevărată plăcere.","t09-tit-5":"Stațiune balneară plăcută.","t09-c1-09-1":"9. — Într-adevăr, s-a făcut totul ca șederea să fie plăcută. Au construit un viaduct mare  pentru calea ferată; parcul  de la cazinou, unde se dau concerte, este întocmit fermecător. Câteva vile elegante  au fost ridicate în jurul cazinoului , iar șoseaua foarte bine ținută  face umblatul nespus de lesnicios.","t09-c1-10-1":"10. — Un simplu terasament  desparte drumul  de valea însăși , în fundul căreia se află un lăculeț grațios , care hrănește un pârâu limpede .","t09-c1-11-1":"11. — De cealaltă parte a văii se lucrează o mină de fier . Am fost de câteva ori să văd cum coboară minerii în puț, și am intrat chiar în galerie, unde ei își petrec ziua scoțând minereul, în care se află metalul.","t09-c1-12-1":"12. — Lângă mină au construit o turnătorie mare, ca să folosească pe loc bogățiile scoase din ea. Furnalul , încălzit cu cărbunele de aici din belșug, îngăduie să se scoată fonta repede și ieftin.","t09-c1-13-1":"13. — Nu departe de mină se lucrează o carieră . Bătrânul cioplitor în piatră desprinde cu târnăcopul său nu granit, nu porfir și nici măcar gresie, ci simplă piatră de construcție pentru zidirea caselor.","t09-c1-14-1":"14. — Una dintre cele mai frumoase podoabe ale acestui ținut este bradul . Pretutindeni — în fundul râpei , pe malul șuvoiului , lângă prăpastie  sau lângă râpă — acele lui subțiri își aduc nota verde.","t09-tit-6":"Plimbări pe jos.","t09-c1-15-1":"15. — Mă folosesc de vacanță ca să fac plimbări lungi. Potecile  care șerpuiesc pe munte îngăduie să faci câțiva kilometri, iar adesea și câteva leghe, fără să bagi de seamă depărtarea.","t09-c1-15-2":"Bornele  și indicatoarele  însemnează potecile, pe care întâlnești adesea un tânăr muntean  cu desaga  la șold, ducând o marmotă , sau vreun țigan , la care căciula de blană  se ceartă ciudat cu mantaua veche și ruptă . Duce în lanț un urs învățat .","t09-tit-7":"Ascensiuni.","t09-c1-16-1":"16. — Aproape în fiecare zi merg cu călăuza  la o ascensiune, și sunt foarte mândru când, cu ranița  în spate și cu alpenstockul în mână, ca un adevărat turist , iau cu asalt stâncile .","t09-c1-17-1":"17. — De pe vârful muntelui oamenii de pe câmpie nu par mai mari decât furnicile; turma de oi , care paște pe pășune , seamănă cu o jucărie de copil. Pinul  sau chiar cabana de lemn  este un punct abia zărit pe verdeață.","t09-c1-18-1":"18. — În aceste plimbări întâlnim adesea pe potecă  vânătorul de capre negre , purtând pe umăr animalul ucis adineauri.","t09-c1-19-1":"19. — Am pus în ierbarul meu o frunză foarte deosebită de ferigă  și o crenguță trandafirie drăguță de iarbă neagră , pe care am rupt-o la intrarea într-o peșteră mică  la ultima plimbare.","t09-tit-8":"A doua scenă.","t09-tit-9":"Pădurea. — Vânătoarea.","t09-c2-01-1":"1. — Ieri am petrecut în pădure o zi încântătoare. Viața harnică a animalelor și a insectelor  care trăiesc acolo mă interesa mult.","t09-c2-01-2":"Păianjenul , țesându-și pânza  între două crengi ca să prindă musca  care trece în zbor; melcul , târându-se greu cu căsuța lui; rădașca, pândind prada; furnica harnică, muncind lângă furnicar  — toate aceste vietăți mici mișunau și trudeau cu o putere neobișnuită.","t09-c2-02-1":"2. — Șarpele , pe care mai întâi l-am luat drept viperă, iar el s-a dovedit un șarpe de casă nevătămător, s-a încolăcit sub trunchiul unui copac și din când în când își scotea căpșorul subțire, mereu parcă gata să muște. Înaintea mea se târa greu un limax mare , care mâncase una dintre fragile mici și gustoase , de care sunt aici o mulțime.","t09-c2-03-1":"3. — Pământul era așternut cu flori de pădure: ciuboțica cucului , saschiul  și multe alte plante necunoscute mie înfloreau printre smocurile de iarbă .","t09-c2-04-1":"4. — În acest ținut trufa este aproape tot atât de obișnuită ca ciuperca , iar purcelul  al unui pădurar râma cu lăcomie, doar-doar le va găsi.","t09-tit-10":"Braconajul.","t09-c2-05-1":"5. — Am prins sfârșitul unei scene care m-a înveselit mult. Datorită mirosului teckelului său , pădurarul  tocmai îl prinsese pe braconier  în clipa când acesta se pregătea să ducă vânatul  ucis de el. Voind mai bine să se despartă de pradă decât să fie prins, braconierul a fugit, iar iepurele , cerboaica , căprioara  și mistrețul  au rămas culcați în iarbă, spre marea bucurie a pădurarului.","t09-c2-06-1":"6. — Uimește felurimea copacilor din această pădure. Fagii  și mestecenii , pinii, care dau rășină , stejarii  și mulți alții își împletesc crengile.","t09-c2-06-2":"Iedera , care se agață de trunchiurile copacilor înalți, dă pădurii înalte  un verde viu, care se îmbină plăcut cu tonul palid și moale al mușchiului , unde ghionoaia verde  caută insecte.","t09-tit-11":"Priveliște de pădure.","t09-c2-07-1":"7. — Stejarii bătrâni m-au fermecat. Rădăcinile lor mari și noduroase , pe jumătate ieșite din pământ, le dau o înfățișare minunată de putere și de tărie, și nu înțeleg cum se poate hotărî stăpânul  să îi doboare și să îi dea fierăstrăului  tăietorului de lemne . Bietele trunchiuri , lipsite de scoarță  sau despicate cu securea  zilierului , mă întristează.","t09-c2-08-1":"8. — Alături un cărbunar bătrân  a făcut cu lopata sa o grămadă  de cărbune, iar o bătrână ducea o legătură  de vreascuri din crengile copacilor tăiați.","t09-tit-12":"Vânătoarea.","t09-c2-09-1":"9. — Aveam de gând să mă odihnesc puțin în casa pădurarului , dar, ajungând la iazul mic , pe care înota o lebădă frumoasă , am băgat de seamă că revărsarea de curând  prefăcuse poteca într-o adevărată mlaștină. A trebuit să fac un ocol, și, trecând pe lângă cedrul , plopii  și ulmul  care stau la marginea pădurii, am văzut cum din desiș  a țâșnit un cerb minunat , urmărit de o haită neobosită , pe care o înfierbânta cornul  vânătorilor călări . Bietul animal era cu totul sleit. A căzut, dându-și sufletul, la câțiva pași de mine.","t09-c2-10-1":"10. — Fiul pădurarului, atras de zgomotul vânătorii, a ieșit din casă, și ne-am întors amândoi în pădure. A zărit o coțofană  pe creanga unui stejar bătrân. Credea că cuibul ei este ascuns în frunziș  și voia să îl ia.","t09-c2-10-2":"Sprinten ca o veveriță , se urca din creangă  în creangă, dar nu a găsit nimic și a speriat numai o cioară bătrână , care ședea pe o cracă . ","t10-apar-1":"TABELUL Nr. 10 Marea. — Portul.","t10-01-1":"1. — Vara, în vreme ce unii caută liniștea și răcoarea la munte, alții preferă să meargă la mare. Așa am făcut și noi anul trecut, fiindcă iubim mult oceanul .","t10-02-1":"2. — Cât despre mine, îmi face mare plăcere să privesc această întindere de apă fără margini, așternută până la zare , și să văd cum uriașele vapoare  pleacă în cursă lungă cu călătorii care merg în America.","t10-03-1":"3. — De aceea tata, care îmi știe gusturile, alege totdeauna pentru vacanță un țărm foarte liniștit lângă unul dintre marile noastre porturi militare.","t10-03-2":"La ultima noastră venire escadra a sosit și a ancorat în spatele uriașului dig , care închide și apără rada militară , și am putut să admir pe îndelete feluritele nave de război: de la micul submarin , care se cufundă și piere sub apă, până la uriașul cuirasat , care până acum nu avea de ce se teme decât de atacurile torpilorului .","t10-tit-2":"Navele mici.","t10-04-1":"4. — Acesta din urmă știa deja să găsească cu îndemânare locul slab din platoșa groasă de metal și să pună acolo torpila primejdioasă, a cărei explozie scufundă nava; dar totuși trebuia să fie temut mai puțin decât submarinul, fiindcă distrugătoarele se iau ușor după el.","t10-05-1":"5. — Am putut vedea și crucișătoarele cuirasate iuți , aproape tot atât de nevătămabile ca un adevărat cuirasat, câteva transportoare , trei sau patru canoniere  și, în sfârșit, fregata . Cea mai frumoasă priveliște este a acestei flote care ridică ancora.","t10-06-1":"6. — Ce deosebire de alcătuire între acești munți de oțel și elegantele corăbii cu trei catarge sau grațioasele veliere , care se mai folosesc în flota comercială și pe care le-am văzut intrând în port cu toate pânzele întinse, în vreme ce mă plimbam pe dig . E drept că pierdeau mult când vântul le era împotrivă. Trebuiau să strângă toate pânzele ca să intre în doc, și era nevoie de un remorcher  ca să le ia și să le aducă la chei, ca pe niște simple șlepuri .","t10-tit-3":"Portul comercial.","t10-07-1":"7. — Portul despre care vorbesc este interesant tocmai prin aceea că are nu numai rada militară, făcută în chip meșteșugit prin lucrări uriașe, ci și un minunat port comercial la gura unui râu mare.","t10-08-1":"8. — Fâșia de pământ care desparte cele două docuri este întărită și apărată de un șir de baterii și de bastioane împinse în mare. Ca să te plimbi pe metereze , trebuie o învoire deosebită. Am căpătat-o ușor prin unchiul meu, care este inginer la șantierele navale , și am mers să văd cum se construiesc navele sub șoproane uriașe.","t10-09-1":"9. — Am văzut chiar lansarea unui cuirasat și îmi amintesc tulburarea care a cuprins toată mulțimea când uriașul munte, lăsat în voia lui, a lunecat de pe patul său și a ieșit la fața apei râului.","t10-10-1":"10. — Ca să ajungi la șantiere, treci piața de arme , unde se instruiesc în fiecare zi trupele garnizoanei, și mergi pe podețul de fier , care leagă piața de arsenal .","t10-tit-4":"Arsenalul și docurile.","t10-11-1":"11. — Cu unchiul am cercetat acest așezământ mare, plin de tunuri , de ghiulele  și de proiectile. Am văzut și cazangeria , unde se fac cazanele  pentru vapoare.","t10-12-1":"12. — Chiar alături sunt docurile , docuri uscate, și foarte deosebitele docuri plutitoare , în care am putut cerceta de aproape, pe o navă în reparație, elicea , chila  și cârma  corăbiei.","t10-13-1":"13. — Portul comercial merită să fie cercetat nu mai puțin decât cel militar, și am petrecut multe ceasuri hoinărind pe chei, unde stau vapoarele cu zbaturi , care urcă pe râu, și privind cum lucrează macaraua rotitoare , ridicând greutăți uriașe ca pe niște fulgi.","t10-tit-5":"Pilotul.","t10-14-1":"14. — Admiram transatlanticele , care părăseau rada cu steagurile fâlfâind , conduse de un pilot iscusit , care știa minunat să se țină pe șenal, însemnat cu geamanduri  și cu balize, ocolind barjele , atât de greu de cârmuit sub singura lor pânză pătrată. Deosebeam la proră  cabinele  de clasa a doua, iar la pupă  — saloanele pentru călătorii de clasa întâi.","t10-15-1":"15. — Uneori priveam și încărcarea unui cargobot , în care se vărsau mărfuri din depozit  și din gara portului , aduse de trenurile numeroase ale liniei de chei .","t10-tit-6":"Plimbarea cu barca.","t10-16-1":"16. — Mă plimbam adesea cu barca în docul închis , unde se adăpostesc bărcile mici , și era o bucurie pentru mine să țin o vâslă . Urcam pe puntea  bărcii cu pânze , mă cățăram pe parâme  până la catarg , până la vergi , iar apoi îmi urmam plimbarea într-o șalupă  printre grelele vase de pescuit , unde se usucă plasele întinse .","t10-17-1":"17. — Pe chei  treceau prin fața mea cele mai felurite mărfuri , împachetate în lăzi  sau în baloturi . Alcătuiau încărcătura  șlepurilor, iar macarale puternice  le scoteau și le puneau pe camioane , în vreme ce cărăușii le declarau și plăteau vama la vamă .","t10-18-1":"18. — În sfârșit, ajungând la podul mobil  sau la ecluză , trecând pe lângă draga , care curăță canalul , acostam la dig lângă catargul de semnale .","t10-19-1":"19. — Tocmai de cealaltă parte a acestui dig acostează șalupele , care aduc la țărm ofițerii escadrei. Este frumos să vezi cum ridică marinarii vâslele deodată, iar barca, purtată de val , se apropie ușor de scară. De aici se văd cel mai bine fluxul și mișcarea refluxului și a resacului pe plajă .","t10-tit-7":"Cercul ofițerilor.","t10-20-1":"20. — Ca să mă întorc acasă, mă suiam în tramvaiul electric , a cărui stație  este lângă stâlpul din fața cercului ofițerilor.","t10-20-2":"De pe balconul  cercului, împodobit cu ancore , cu tunuri și cu ghiulele, vedeam adesea societatea strălucită a ofițerilor de marină: locotenenți  cu spade, căpitani de artilerie  și de infanterie  cu săbii. În spatele lor stătea un marinar , care le dădea luneta când voiau să cerceteze ce se petrece în depărtare.","t10-21-1":"21. — Am văzut și tineri aspiranți , care primeau porunci de la comandantul lor  sau de la amiral , în vreme ce cartierul-maistru  aștepta să îi ducă pe navă.","t10-22-1":"22. — De pe acest balcon priveliștea este minunată: stăpânește toată plaja cu corturile ei  și cu cabinele de baie , iar la ceasul scăldatului se vede cum scăldătorii  zburdă veseli înaintea cazinoului .","t10-23-1":"23. — La capătul plajei țărmul face o mică peninsulă stâncoasă , de care se sfarmă talazurile  și pe care este zidit farul , care noaptea arată marinarilor drumul. Această peninsulă este legată de uscat numai printr-un istm foarte îngust .","t10-tit-8":"Priveliștea de obște a țărmului.","t10-24-1":"24. — Faleza  se întinde mai departe, tăiată de mare, care sapă în ea un șir ciudat de golfuri  și de capuri, făcând-o foarte pitorească.","t10-24-2":"Pe podișul  care stăpânește strâmtoarea  stau un fort foarte însemnat  și câteva vile.","t10-25-1":"25. — Această strâmtoare desparte de uscat o insulă foarte primejdioasă , înconjurată de stânci  și de recifuri, unde pier uneori bărci și chiar nave mari. Oricât de sprintenă ar fi ajutorarea și oricât de repede ar veni bărcile de salvare, aceste naufragii sunt înspăimântătoare, iar în furtunile de echinocțiu câteva nave au pierit cu tot echipajul și cu toată încărcătura.","t10-25-2":"Cu tot acest vecin, portul acesta este cercetat bucuros de marinari. ","t11-apar-1":"A TREIA SERIE TABELUL Nr. 11 Orașul și clădirile lui. — Incendiul.","t11-tit-1":"Marginile.","t11-c1-01-1":"1. — Locuiesc într-un oraș mare la o sută de kilometri de ocean, care totuși este un port de mâna întâi . Râul care curge de-a lungul lui are patru sute de metri lățime și face o radă frumoasă.","t11-c1-02-1":"2. — Toată partea orașului de-a lungul cheiurilor  are o înfățișare cu totul marinărească și industrială și alcătuiește o mahala , unde locuiesc numai marinari și lucrători. Aceștia din urmă lucrează la uzine  și la fabrica de gaz , al cărei coș înalt  și al cărei gazometru se văd de departe.","t11-c1-03-1":"3. — În Evul Mediu orașul era întărit, și se mai găsesc câteva rămășițe ale metereselor sale, mai ales poarta  vechiului castel întărit  cu două turnuri  în laturi, care acum slujesc de închisoare.","t11-c1-04-1":"4. — În tot acest cartier, la vedere foarte vechi, o singură clădire este mai nouă: vama . Stă între chei și o stradă mică , care duce la vechea primărie . Această din urmă clădire se recunoaște lesne după turnul de veghe uriaș , care se înalță deasupra orașului vechi.","t11-c1-05-1":"5. — De cealaltă parte a străzii stă o clădire în același stil ca vama: este bursa . Una dintre fațadele ei dă spre o piață mică, unde se află prefectura . Orașul nostru, ce e drept, nu este capitală, dar este totuși un însemnat centru de județ.","t11-tit-2":"Partea de sus a orașului.","t11-c1-06-1":"6. — Garnizoana, destul de mare, este așezată în cazărmi întinse și foarte sănătoase ; se întind până la gratiile parcului orășenesc . Bulevardul , care duce spre acest parc, trece pe în dosul casei de economii  și iese în piața catedralei .","t11-c1-07-1":"7. — Toate aceste clădiri se ridică în trepte pe un deal mic, unde stă și marele nostru liceu .","t11-c1-07-2":"Dacă cobori pe strada ușor pieptișă care iese în Strada Mare, ajungi la tribunal , înaintea căruia se întinde un scuar plăcut . Această piață nu este mare, dar în mijlocul orașului face o oază de verdeață și de răcoare. De aceea este cercetată bucuros de orășeni, cărora le place să șadă sub șopronul cafenelei , ascultând fanfara militară care cântă joia și duminica în chioșcul  dintre peluze și straturi de flori.","t11-c1-08-1":"8. — Pe una dintre aceste peluze stă o statuie de bronz , monument ridicat în amintirea unuia dintre orășenii noștri, care a adus mari servicii orașului său de baștină.","t11-tit-3":"Umblatul.","t11-c1-09-1":"9. — Orașul nostru nu este încă luminat cu electricitate; are numai felinare cu gaz . Dar presa locală se străduiește ca acest fel de luminat să fie îmbunătățit, așa cum a fost îmbunătățită tracțiunea la tramvaie. Vechile vagoane, pe care le trăgeau caii, au fost înlocuite cu tramvaie electrice lesnicioase , care duc repede călătorii dintr-un capăt al orașului în celălalt pentru o plată foarte mică.","t11-c1-10-1":"10. — Lângă tribunal este banca , unde se scontează polițele de negoț. Încasatorii băncii  umblă din casă în casă ca să strângă ce se cuvine.","t11-tit-4":"Arta și știința.","t11-c1-11-1":"11. — Clădirea frumoasă de alături este muzeul. În ea se află deodată biblioteca orășenească , frumoasele colecții de științe naturale  (muzeul de istorie naturală) și eleganta pinacotecă , care alcătuiește o minunată expoziție statornică.","t11-c1-11-2":"Este deschis publicului de două ori pe săptămână, dar vizitatorii îl pot cerceta în orice zi pentru un mic bacșiș dat paznicului . Pictorii  vin acolo să lucreze. Îi vezi înaintea șevaletelor, cu paleta în mână, copiind tablouri vestite.","t11-c1-12-1":"12. — Pe înălțimile din spatele muzeului se deosebesc abia cupola  spitalului  și clădirile școlii normale , unde au învățat profesorii școlilor noastre orășenești. În Piața Teatrului este poșta , așezată într-o casă particulară .","t11-tit-5":"Incendiul.","t11-tit-6":"Strigătul «Foc!».","t11-c2-01-1":"1. — Prin oraș se răspândește vestea neliniștitoare: la teatru a izbucnit un incendiu! Când ajung în piață , mulțimea s-a strâns deja pe trotuar  și pe caldarâm . Funcționarii poștali  și poștașii  ies de la poștă. Vatmanul  a fost silit să își oprească tramvaiul, ca să lase să treacă salvarea orășenească , venită cu chirurgul  și cu infirmiera , ca să îl ajute pe rănit , care este dus pe targă  spre un loc de lângă chioșcul de ziare .","t11-c2-02-1":"2. — O companie de infanterie, care se întorcea de la instrucție, s-a oprit ca să ajute la păstrarea rânduielii împreună cu gardiștii orășenești  călări. Călăreții, ai căror cai se ridică în două picioare, se descurcă mai bine decât soldații  și decât jandarmii , împingând înapoi gură-cască . Jandarmii sunt pe deasupra foarte ocupați. Unul dintre ei le arată polițiștilor  unde să îl ducă pe celălalt păgubit , un pompier viteaz căzut de pe scară.","t11-c2-03-1":"3. — Ofițerul  arată întocmai unde să fie așezată pompa cu aburi , care tocmai sosește. Așteptând această mașină puternică, a poruncit să fie pusă pompa de mână , al cărei furtun lung  varsă peste foc șuvoaie de apă. O pompează șase pompieri, iar tovarășul lor, ținând țeava , îndreaptă șuvoiul  chiar în inima incendiului.","t11-c2-04-1":"4. — De cealaltă parte a teatrului au ridicat o scară mare . Ea îngăduie pompierilor să se apropie de flacăra care se înalță printre rotocoale de fum negru .","t11-tit-7":"Fapte îndrăznețe.","t11-c2-05-1":"5. — Focul  a început în foaierul teatrului , în vremea repetiției unei opere, a cărei primă reprezentație trebuia să fie mâine. Din fericire, în sală erau numai câțiva spectatori . Bieții oameni s-au adăpostit pe balcon , unde vin în ajutorul lor pompierii viteji  cu scara și cu frânghii.","t11-c2-06-1":"6. — Sub portic , unde afișul  vestește reprezentația, se vede cum fug muzicanții  orchestrei , ducându-și instrumentele: vioara , flautul , violoncelul , trombonul , toba  și așa mai departe. Se încearcă să fie salvată o parte din mobilier .","t11-c2-07-1":"7. — Actorii  și actrițele , cântăreții și cântărețele au trebuit să iasă în fugă în costumele de scenă . Tenorul îi lămurește ziaristului  cum s-a întâmplat. Reporterul a venit în fugă din cea dintâi clipă împreună cu autoritățile: prefectul , primarul , șeful poliției  și judecătorul de instrucție , care va face cercetarea ca să afle cine poartă răspunderea. ","t12-apar-1":"TABELUL Nr. 12 Gara. — Căile ferate. — Vasele. Observație. — Orarele sunt în fiecare țară altele, de aceea am luat ca pildă orele tabelului francez.","t12-01-1":"1. — Am făcut de curând o călătorie prin Germania. Înainte de plecare am cumpărat un mersul trenurilor , ca să aflu ceasurile de plecare. Încredințându-mă că trenul cel mai potrivit pleacă din Paris la nouă seara și ajunge la Strasbourg la unu și treisprezece, mi-am pregătit călătoria, iar a doua zi m-am lăsat dus la gară.","t12-02-1":"2. — Când am intrat în sala mare de plecare, în urma unui bătrân preot de țară , care își ducea sacul de călătorie  în mână, se strânseseră deja mulți călători .","t12-02-2":"Fiindcă aveam de trimis o telegramă , l-am rugat pe un controlor  să îmi arate telegraful .","t12-03-1":"3. — Înainte de a intra în sala de așteptare , am mers să îmi iau un bilet dus și întors .","t12-04-1":"4. — La ghișeu  nu am așteptat mult, fiindcă erau puțini oameni. Un soldat , care mergea în permisie, a fost atât de binevoitor încât mi-a lăsat rândul lui, așa că am avut destul timp să cer câteva lămuriri de la șeful gării , care stătea de vorbă cu comisarul  de pază și cu jandarmul de serviciu .","t12-tit-1":"Predarea bagajelor.","t12-05-1":"5. — După ce am cumpărat un ziar la librărie , am pus să mi se cântărească bagajul , pe care un hamal  tocmai îl adusese pe un cărucior de bagaje . Funcționarul  de la cântar  mi-a spus că lada mea cântărește treizeci și cinci de kilograme; asta făcea un surplus de cinci kilograme, pentru care am plătit un adaos la ghișeul bagajelor .","t12-06-1":"6. — Fiindcă venisem prea devreme, am avut vreme să privesc mișcarea călătorilor prin gară. Unii își predau sau își ridicau bagajele de mână la casa de bagaje ; alții cercetau mersul trenurilor . Călătorii care soseau se grăbeau spre ieșire  cu geamantanul  în mână. Unii așteptau la eliberarea bagajelor  și își arătau recipisa , ca să își primească lăzile, cutiile  sau coșurile .","t12-07-1":"7. — Funcționarii de acciz  cercetau cu grijă pachetele, ca să afle dacă este ceva de declarat.","t12-08-1":"8. — Unii călători se îndreptau spre bufet , unde un chelner  se silea să îi servească. Trebuiau să se grăbească, fiindcă trenul , care este accelerat, nu avea să stea mult în gară.","t12-09-1":"9. — Apoi am ieșit pe peronul de plecare și am căutat un vagon direct , ca să nu fiu silit să schimb pe drum. Am intrat într-un vagon cu coridor, care are un compartiment  pentru fumători și unul păstrat pentru «doamne care călătoresc singure».","t12-tit-2":"Plecare noaptea.","t12-10-1":"10. — După ce am urcat pe scară , am închis ușița , am ridicat storul  și mi-am pus bagajele de mână în plasă , m-am așezat pe banchetă . Când l-am văzut pe lampagiu  aprinzând lămpile, mi-am adus aminte că voi petrece o noapte în vagon și l-am chemat pe funcționarul care se îngrijește de închirierea pernelor , ca să cer una.","t12-11-1":"11. — Conductorul trenului a venit să verifice biletele. L-am întrebat de ce nu am plecat încă, fiindcă este ora potrivită. Mi-a răspuns că șeful de tren  pune să fie încărcate biciclete în vagonul de bagaje . Pe deasupra nu fuseseră schimbate încă toate încălzitoarele de picioare .","t12-12-1":"12. — Dar aveam să plecăm curând, fiindcă fochistul  lua cărbune pe tenderul său , ca să ațâțe focul locomotivei , iar mecanicul  aștepta numai semnul ajutorului de șef de gară , care stătea pe peron .","t12-13-1":"13. — Cazanul  locomotivei duduia surd; coșul  arunca șuvoaie de fum amestecat cu abur . S-a auzit un fluierat ascuțit  și pistoanele  au început să se miște, punând în mers roțile  mașinii grele.","t12-tit-3":"Am pornit!","t12-14-1":"14. — Trenul, mergând pe șine , își sporea viteza; peroanele  s-au sfârșit; am trecut de closete , și de asemenea de un șir de vagoane oprite pe linia cealaltă : vagoane de dormit , un vagon-restaurant , un vagon poștal .","t12-15-1":"15. — Apoi ne-a trecut prin fața ochilor gara de mărfuri . Sub șoproane funcționarii încărcau mărfurile  trimise cu viteză mică. Manevranții  de lângă turnul de apă  mutau vagoane de vite  și platforme , ca să alcătuiască un tren de marfă .","t12-16-1":"16. — Am trecut de ultimul macaz , lângă care stătea acarul; am trecut de semafor , și gara a pierit în depărtare.","t12-17-1":"17. — Curând am ieșit pe un pod de fier , care trece peste râu . După ce am trecut acest pod, am mers de-a lungul râului, pe care remorchere puternice  trăgeau șlepuri grele . Am văzut și un vapor de călători , care tocmai se apropia de un ponton .","t12-18-1":"18. — După ce am trecut cu iuțeală nebună prin câteva gări, am străbătut câteva tuneluri  și am lăsat în urmă nenumăratele căsuțe  ale cantonierilor. Legănat de zdruncinăturile trenului, am adormit adânc.","t12-tit-4":"Gara Deutsch-Avricourt.","t12-19-1":"19. — M-a trezit deodată glasul unui funcționar care striga: «Deutsch-Avricourt! Toată lumea coboară!» A fost cercetarea vămii și toate formalitățile plicticoase ale hotarului. A trebuit să îmi potrivesc ceasul după ceasul cel mare al gării , care mergea cu cincizeci și cinci de minute înainte; abia treaz, deosebeam cu greu limba mare  de cea mică ; însuși cadranul  era cu totul tulburat de ceața dimineții.","t12-20-1":"20. — În vreme ce vameșii își făceau cercetarea, căscând, deslușeam afișele  care împodobesc zidurile gării. Am luat gustarea ca să treacă vremea, am cercetat harta rețelei germane , ca să văd cât mai am până la Strasbourg, și m-am întors în vagonul meu, întărit de nădejdea că voi ajunge curând la ținta călătoriei. ","t13-apar-1":"TABELUL Nr. 13 Hotelul. — Restaurantul. — Cafeneaua.","t13-01-1":"1. — Ajungând ieri seară la Royan, am tras la Hotelul Oceanului, pe care mi l-a lăudat un prieten.","t13-01-2":"Mi-au dat o cameră frumoasă  la etajul al doilea , unde am dormit foarte bine .","t13-02-1":"2. — Azi-dimineață, ieșind din camera mea, unde camerista  îmi adusese gustarea, am intrat în salonul de fumat , care slujește și de sală de lectură , ca să răsfoiesc ziarele , fumând o țigară . După ce am sfârșit de citit, am coborât cu ascensorul  și am mers să mă plimb prin oraș.","t13-03-1":"3. — Fiindcă uitasem să îl întreb pe funcționarul hotelului  la ce ceas se servește la masa comună , m-am întors devreme și m-am folosit de aceasta ca să fac o baie în baia hotelului . Apoi am mers la casă , ca să telefonez unui prieten. Dar telefonul  era ocupat; văzându-mi încurcătura, casierița , care trecea o notă  în registrul călătorilor , l-a rugat pe portar  să trimită un comisionar  să îmi facă treaba pe bicicleta lui .","t13-04-1":"4. — I-am mulțumit și am ieșit ca să dau un bacșiș hamalului  (omul bun la toate), care adusese de la gară pe căruciorul său de mână  cutia mea de pălării , geamantanul meu  și sacul meu de călătorie . Poștașul , care tocmai sosise, mi-a dat o scrisoare .","t13-05-1":"5. — Am mai zăbovit puțin în prag, lângă cutia de scrisori , privind mișcarea de pe stradă. Vizitiul  omnibuzului  încărca pe trăsura lui lada  unui călător , de care își lua rămas bun stăpânul hotelului . Un tânăr telegrafist  ducea, fără nicio grabă, o depeșă  unuia dintre oaspeții hotelului; un turist  cu aparatul de fotografiat  pe umăr își cerceta ghidul .","t13-tit-1":"Ceasul gustării.","t13-06-1":"6. — Înaintea grilajului un hamal fără grijă  moțăia între cârligele sale  și lada de lustruit , în vreme ce o tânără spălătoreasă , care ducea un coș  de rufe, râdea de înfățișarea gravă a șefului de sală , care stătea la ușă.","t13-07-1":"7. — Vederea bucătarului , care ieșea din bucătăria sa  de la subsol  ca să trimită un ucenic de bucătărie  cu o treabă, mi-a adus aminte că ceasul gustării este aproape, și am intrat în restaurant, trecând prin curtea în care un automobilist  își băga automobilul , iar un mecanic  dregea, după îndrumările biciclistului , un triciclu cu benzină , care tocmai avusese o pană.","t13-08-1":"8. — Am întrebat un tânăr grum , care ducea halbe de bere , dacă masa comună este sub verandă, și, la răspunsul lui că da, m-am așezat la una dintre mese și mi s-a dat o gustare minunată.","t13-tit-2":"O gustare aleasă.","t13-09-1":"9. — Chelnerul mi-a adus meniul gustării și lista vinurilor. Am ales și am cerut ca aperitiv creveți cu unt, iar ca fel întâi burtă după chipul din Caen. Pește nu am luat, dar am cerut o porție de pulpă de miel și, ca legumă, spanac cu smântână. Apoi, fiindcă niciunul dintre dulciuri nu mi-a plăcut, am pus să mi se aducă deserturi felurite: brânză, fructe și pesmeți. Am mai adăugat un vin ales de Saint-Émilion și, foarte mulțumit de gustarea mea, m-am ridicat de la masă după ce i-am dat chelnerului  un bacșiș frumos .","t13-10-1":"10. — Văzând că mă pregătesc să plec, directorul  mi-a propus să ies pe balcon ca să admir minunata panoramă a oceanului . În depărtare se deosebeau bărci mici de pescuit , veliere  și un pachebot uriaș , a cărui siluetă neagră se taie pe norii albi  de la zare . Un vânticel ușor mișca steagul , înfipt deasupra firmei  a holului .","t13-tit-3":"Petreceri.","t13-11-1":"11. — Priveliștea era atât de plăcută, încât m-am hotărât ca a doua zi să urc pe terasa cafenelei cu un binoclu de teatru  sau cu o lunetă .","t13-12-1":"12. — Plecând de pe balcon, am mers la cafeneaua hotelului ca să beau ceva  și să joc o partidă de biliard . Am trecut de-a dreptul prin sala cafenelei, unde mulți mușterii jucau șah , dame , domino , table  sau cărți , și am urcat de-a dreptul în sala de biliard .","t13-13-1":"13. — După ce am sfârșit partida, am coborât la parter și i-am cerut chelnerului un plic , hârtie , un timbru , o peniță  și cerneală , ca să scriu o scrisoare.","t13-13-2":"Apoi am chemat un birjar , a cărui trăsură  se oprise înaintea cafenelei. L-am întrebat de prețul pe ceas sau pe cursă, iar când ne-am înțeles la preț, mi-a deschis portiera  și m-a așezat înăuntru. S-a suit din nou pe capra sa , a pornit sprinten caii cu biciușca sa , și am plecat într-o plimbare încântătoare. ","t14-apar-1":"TABELUL Nr. 14","t14-tit-1":"Strada. — Negustorii.","t14-01-1":"1. — Prietenul meu Ioan, care locuiește la țară, a venit să petreacă trei zile la ai mei. Până acum nu i s-a întâmplat niciodată să vadă un oraș mare, așa că ne plimbăm zile întregi, iar eu îi lămuresc tot ce nu știe.","t14-02-1":"2. — Mai întâi am mers să vedem observatorul , care l-a interesat mult. Întorcându-ne pe strada  unde se află băile turcești , am întâlnit o înmormântare . În fruntea alaiului funebru mergea clerul, înaintea dricului, pe care fusese așezat sicriul. Mulți prieteni mergeau după familia în doliu.","t14-02-2":"Când alaiul a trecut, am traversat strada înaintea unei berării mari , unde mulți mușterii beau bere pe terasă, sub șopronul de sticlă .","t14-03-1":"3. — Pe Ioan l-a nedumerit stema pusă între prăvălia negustorului de vinuri și rachiuri  și prăvălia vânzătorului de note . M-a întrebat ce înseamnă; i-am spus că este consulatul englez  și i l-am arătat pe consul , care stătea pe balcon.","t14-tit-2":"Privind vitrinele.","t14-04-1":"4. — Firește, ne-am oprit înaintea expoziției de instrumente muzicale, de armonii, de orgi și de piane; am privit copertele ilustrate ale partiturilor și ale bucăților de pian și am admirat lira de lemn aurit care slujea de firmă.","t14-05-1":"5. — Norii de praf ridicați de măturători  și de mașina de măturat  ne-au silit să trecem mai repede pe lângă frumoasele garnituri de mobilă de la tâmplarul de mobilă  și pe lângă expoziția de sobe și de lămpi din fierărie .","t14-06-1":"6. — Chiar în acest loc a trebuit într-adevăr să coborâm de pe trotuar, fiindcă era încărcat cu baloturi scoase din furgonul de mobilă , ca să fie duse în prăvălia abia închiriată .","t14-06-2":"Aceasta ne-a împiedicat să vedem trăsurile frumoase de la caretaș , dar nu ne-a împiedicat să ne oprim și să privim cum ambalatorul  bate o ladă pentru vecinul său, negustorul de biciclete și automobile . Apoi, fiindcă era deja destul de târziu, ne-am întors acasă.","t14-tit-3":"Plimbare prin oraș.","t14-07-1":"7. — A doua zi mama a propus ca Ioan să se fotografieze și m-a rugat să îl duc la fotograf . După masă am mers în atelierul artistului, unde a trebuit să așteptăm binișor. Ca să treacă vremea, priveam portretele  atârnate pe perete.","t14-07-2":"Când ne-a venit rândul, lucrul a fost scurt, și de îndată ce prietenul meu a sfârșit de pozat înaintea aparatului , am coborât.","t14-08-1":"8. — La etajul întâi am văzut prin ușa deschisă a frizeriei  cum calfa tundea un mușteriu.","t14-08-2":"Ieșind din nou în stradă, am trecut pe lângă tutungerie . Pe Ioan l-au înveselit atât de tare felinarul roșu  și pipa mare care slujea de firmă , încât s-a izbit de doi bătrâni care stăteau de vorbă la o priză de tutun .","t14-tit-4":"Cofetăria.","t14-09-1":"9. — Bancnotele și monedele din toate țările, așezate în vitrina zarafului , ne-au oprit o clipă, dar fiindcă era ceasul gustării, am intrat fără să mai zăbovim în cofetărie .","t14-10-1":"10. — Văzând toate bunătățile care erau în prăvălie — prăjituri, turtă dulce, biscuiți și bomboane de tot felul — cu greu am putut alege. La urmă Ioan s-a oprit la prăjiturile cu cremă, iar eu am luat numai o tartă cu cireșe mică, fiindcă de la dulciuri mă dor dinții, iar mie nu îmi place deloc să merg prea des la dentist .","t14-tit-5":"Scrisul la mașină.","t14-11-1":"11. — Ca să îi arăt prietenului mașina de scris, despre care auzise dar pe care nu o văzuse, am intrat în biroul  vărului meu . L-am găsit dictând scrisori secretarei sale , care este stenografă. De îndată ce scrisoarea era gata, copistul  o scria la mașina lui. Nevoind să tulburăm munca rudei, am stat la el numai câteva minute.","t14-12-1":"12. — Sub biroul vărului locuiește un mare ceasornicar și bijutier , care pe deasupra este și argintar. În prăvălia lui minunată sunt multe ceasuri de perete, ceasuri de cămin, ceasuri de buzunar, lanțuri și bijuterii scumpe: coliere de perle, brățări de aur, cercei și inele cu pietre scumpe și cu diamante. Una dintre vitrine este dată în întregime argintului și cuprinde o mare colecție de tacâmuri de argint.","t14-13-1":"13. — Ocolind colțul străzii, am băgat de seamă că tăblița  de lângă numărul casei fusese schimbată. Eram gata să o spun cu glas tare, când s-au auzit sunetele vesele ale fanfarei militare. Am pornit în fugă spre regiment, fără să ne gândim că va trece pe lângă prăvăliile pălărierului  și mănușarului  și că am fi fost tot atât de bine așezați ca să îi privim trecerea dacă am fi rămas înaintea vitrinei opticianului , plină de pince-nez, ochelari și binocluri.","t14-tit-6":"Trecerea regimentului.","t14-14-1":"14. — În fruntea regimentului  mergea toboșarul-șef , după el toboșarii , goarnele  și toată fanfara. Generalul , care era în piață cu adjutantul său, s-a oprit lângă șuvoiul  fântânii , ca să privească parada.","t14-14-2":"Ofițerii de stat-major , colonelul și locotenent-colonelul l-au salutat cu spada. Maiorii mergeau în fruntea batalioanelor lor , și fiecare căpitan își comanda compania, iar locotenenții, sublocotenenții și subofițerii își țineau locurile obișnuite lângă oamenii lor.","t14-15-1":"15. — Mulți trecători s-au strâns la răspântie ; prăvăliașii — umbrelarul , vopsitorul , armurierul  — au ieșit să vadă soldații. Toate trăsurile — birjele , trăsurile particulare , și de asemenea stropitoarea  — s-au lipit de trotuar.","t14-tit-7":"Scene de pe stradă.","t14-15-2":"Comis-voiajorul , care își ducea în mâini geamantanele cu mostre, a trecut sprinten strada, iar cei așezați pe imperiala  omnibuzului  se întorceau ca să admire priveliștea. Bietul cântăreț de stradă  cu flașneta sa  a trebuit să își întrerupă cântecul, fiindcă zgomotul tobelor îi îneca glasul.","t14-16-1":"16. — Când regimentul a ajuns în dreptul prăvăliei de postavuri , croitoresele  și croitorii  și-au lăsat mașinile de cusut și lucrul, ca să se uite pe fereastră. Prăvăliașul , care tocmai pusese costume noi  în vitrina sa, a trebuit să strângă bucățile de postav  și de pânză, așezate pe trotuar lângă rigolă , de teamă că mulțimea le va răsturna; până și bătrânul negustor ambulant , de la care portăreasa cumpăra ciorapi, a trebuit să intre în gang ca să sfârșească vânzarea.","t14-16-2":"Am însoțit regimentul până la cazarmă și, foarte mulțumiți de ziua noastră, ne-am întors acasă la masă.","t14-tit-8":"Meșteșuguri și îndeletniciri felurite.","t14-17-1":"17. — A doua zi tata ne-a propus să ne ducă la tipografia ziarului local. Am primit cu bucurie.","t14-17-2":"Tipograful este totodată și librar , editor, papetar și legător. A așezat la etajul întâi redacția  ziarului, și de asemenea gravura, unde lucrează litografii  și gravorii în aramă , și, în sfârșit, sala de cules, unde șed culegătorii . Sala mașinilor  propriu-zisă, mașinile de tipar și feluritele mașini sunt la parter.","t14-tit-9":"Ioan pune o mulțime de întrebări.","t14-18-1":"18. — Ieșind din tipografie, Ioan s-a oprit în mare nedumerire înaintea unei cutii de sticlă de pe un stâlp din fața galanteriei  și a întrebat la ce este. Tata i-a lămurit că este avertizorul de incendiu . Și într-adevăr, totul în oraș era o minune pentru prietenul meu: și simpla cișmea , și tricicleta de livrare ușoară , pe care mergea un comisionar  în livrea, și furgonul poștal .","t14-19-1":"19. — În vreme ce tata ne-a lăsat o clipă ca să vorbească cu perceptorul , care se oprise să stea de vorbă cu avocatul  și cu notarul , noi ne distram urmărind mișcarea de pe stradă. Pe lângă noi trecea cel mai felurit norod: băiatul de la cofetărie , care ducea în coș o plăcintă minunată, mergea după telalul ; lampagiul  stătea de vorbă cu lucrătorul de la gaz ; o călugăriță , care ținea de mână o orfană mică, se întorcea la mănăstirea ei.","t14-tit-10":"Pe drumul de întoarcere.","t14-20-1":"20. — Tocmai când tata s-a întors la noi, Ioan a izbucnit în râs văzând fețele murdare și portul ciudat al doi coșari , negri de funingine.","t14-21-1":"21. — Voiam să îi cumpăr mamei o plantă de la florăreasă , dar tata a băgat de seamă că va fi greu de dus și că este mai bine să luăm portocale. Ne-am apropiat de precupeața , iar când guvernanta , care le alegea pentru copilul ei, a sfârșit de cumpărat, am fost serviți.","t14-22-1":"22. — Pe drumul de întoarcere am întâlnit câțiva cunoscuți: o prietenă veche a familiei noastre, sprijinită de brațul doamnei ei de companie , un inginer  de poduri și șosele și pe una dintre verișoarele mele cu dădaca ei .","t14-22-2":"Apoi am trecut pe lângă modista  mamei mele și pe lângă doi călugări , veniți în oraș, care s-au apropiat să îl întrebe pe tata de drumul spre gară. ","t15-apar-1":"TABELUL Nr. 15","t15-tit-1":"Piața. — Merindele.","t15-01-1":"1. — Cei mai mulți dintre negustorii care ne dau merindele trebuincioase sunt strânși sub șopronul  halei sau pe străzile învecinate.","t15-02-1":"2. — Mezelarul , care vinde șuncă , sângerete , cârnați , crenvurști  și slănină , stă lângă negustoreasa de unt și brânză , a cărei tarabă este plină de brânzeturi olandeze  cu coajă roșie, de camemberturi , de roți de gruyère mari  și de bucăți de unt proaspăt .","t15-03-1":"3. — Înaintea ei zarzavagioaica  le oferă mușteriilor roșii frumoase , conopidă , salată , varză , dovleci , pepeni  și chiar ciuperci . Dar berarul, care și-a oprit căruța de livrare , încărcată cu butoiașe de bere , chiar înaintea tarabei ei, îi împiedică pe mușterii să se apropie. Grădinarul îi aduce un coș de anghinare .","t15-tit-2":"A vinde și a cumpăra.","t15-04-1":"4. — În piață este mare însuflețire, fiindcă a venit ceasul tocmelii . Gospodinele , care vin aici la cumpărături, se opresc pe drum înaintea tarabei negustoresei de măruntaie , ca să cumpere burtă sau cap de vițel.","t15-05-1":"5. — Un bucătar gras  se tocmește pentru un ton frumos cu peștăreasa , care ridică prețul cum îi vine. I s-au adus mulți țipari, calcani, păstrăvi și crapi. Codul ei și midiile ei sunt foarte proaspete.","t15-tit-3":"Ieftin și scump.","t15-06-1":"6. — Negustoreasa de păsări , așezată lângă ea, este foarte cinstită. Vânzând un curcan, o gâscă, o rață sau o simplă găină, nu cere mai mult decât prețul drept.","t15-07-1":"7. — În colțul pieței, la etajul întâi, a deschis de curând prăvălie o lenjereasă , la care mușteriii vor găsi totdeauna o alegere foarte bună de fețe de masă, de șervete, șorțuri și de ștergare de bucătărie. La același etaj și-a așezat atelierul cuțitarul . Ascute cuțitele negustoreselor și le face grădinarilor cosoare din oțelul cel mai tare.","t15-tit-4":"Băcănia.","t15-08-1":"8. — Sub atelierul lui s-a deschis nu demult o prăvălie mare de merinde. Nu mai este simpla și modesta băcănie  de altădată, unde se vindeau numai lucrurile de toate zilele — ceai , ciocolată , căpățână de zahăr  și săpun . Aici se vinde totul: biscuiți crocanți, conserve , lichioruri , rom, coniac, kirsch, anason și curaçao. Vânatul se găsește aici tot atât de lesne — iepure , sturzi , potârnichi , prepelițe , rață sălbatică  sau fazan  — ca și roadele de la tropice, precum bananele  și ananașii.","t15-09-1":"9. — Vânzătorul foarte îndatoritor  este gata să dea tot ce i se cere: dulceață , de coacăze sau de gutui, untură , castraveciori  sau sardele sărate .","t15-09-2":"Aceasta este foarte la îndemână pentru cumpărătoare , care găsesc lângă lucrurile cele mai obișnuite cele mai rare timpurii și cele mai gustoase roade: pere zemoase , prune , struguri , piersici , migdale  și nuci .","t15-tit-5":"Cumpărătorii.","t15-10-1":"10. — Orezul  și lintea  stau lângă lada de scrumbii afumate ; cartofii  și fasolea  sunt vecine cu merele , cu smochinele , cu prunele uscate  și cu alunele . Ouă proaspete  și măsline  sunt de asemenea în această prăvălie, așa că coșurile  și plasele  se umplu foarte repede.","t15-11-1":"11. — Cafeaua  acestei case alese este pe drept vestită printre slujnice  și bucătărese, fiindcă bătrânul băcan  o prăjește el însuși cu cea mai mare grijă.","t15-tit-6":"Ce se poate vedea aici.","t15-12-1":"12. — Nu toți vin în piață după merinde. În mișcarea pitorească a uliței care duce spre șopron vezi cel mai felurit norod. Lângă un lucrător de la abator bonom , care împinge înaintea sa o roabă , iată doi soldați în permisie, foarte mândri de uniformele lor strălucitoare: un husar  în dolman albastru și cu căciulă cu penaj, și un caporal de zuavi cu șalvari largi și cu fes pe cap.","t15-13-1":"13. — Brutarul , care stă în pragul brutăriei , tocmai a frământat aluatul pentru pâinea sa  și a scos din cuptor cornuri , chifle  și pâini rotunde , care stau în vitrină.","t15-14-1":"14. — Deasupra brutăriei locuiește o croitoreasă iscusită , la care lucrează câteva brodeze . Lângă ea locuiește o spălătoreasă și călcătoreasă , care scrobește rufele , după ce le spală și le usucă, și le calcă cu fierul de călcat .","t15-tit-7":"Carne, pește și zarzavat.","t15-15-1":"15. — În măcelăria  de la parter se vinde orice fel de carne — carne de miel , carne de vită  sau carne de vițel  — sub chip de pulpe de miel, mușchi, fripturi și cotlete. Ajutorul măcelarului  taie toată această carne și pune deoparte oasele cu măduvă . La ușa măcelăriei stă negustoreasa de stridii , care vinde stridii . Le deschide, dacă i se cere.","t15-16-1":"16. — Toți acești negustori plătesc patenta sau taxa de loc; iată de ce sergentul de stradă  le fugărește fără milă pe bietele precupețe de zarzavat , care le fac concurență, plimbând pe cărucioarele lor morcovi, ridichi, gulii, praz sau legături de sparanghel, mazăre verde, spanac, măcriș, creson și pătrunjel.","t15-tit-8":"Ferește-te de sergent!","t15-17-1":"17. — Băiatul care vinde usturoi  și ceapă știe prea bine că nici lui nu îi este îngăduit să își vândă marfa lângă piață. O ia la fugă, primejduindu-se să răstoarne un coș de crabi, de raci și de creveți, care este al negustoresei  de languste și de homari.","t15-18-1":"18. — Toți se agită și fac mare zgomot; dar aceasta nu împiedică să se audă limpede strigătul geamgiului ambulant  și al cărbunarului , care tocmai și-a lăsat o clipă căruciorul, ca să ducă un sac de cărbuni . ","t16-apar-1":"TABELUL Nr. 16 Magazinul mare. — Bazarul. — Jucăriile.","t16-01-1":"1. — Se apropie anul nou. Magazinele mari și-au pregătit expozițiile de jucării  și de daruri de anul nou.","t16-01-2":"L-am rugat pe bunicul să mă ducă la bazar ca să văd această expoziție frumoasă, și s-a învoit.","t16-02-1":"2. — Mai întâi ne-am oprit înaintea frumoaselor panouri cu arme, pe care erau o pușcă, o șapcă, o sabie, un centiron și o pereche de epoleți, sau altminteri o cască, o platoșă  și un pistol . Toate acestea mă interesau mult mai mult decât lanternele magice .","t16-tit-1":"Priveliști frumoase.","t16-03-1":"3. — În același raion stătea o santinelă  în gheretă; parcă păzea o menajerie întreagă de carton. Câte animale erau acolo! Papagalul  pe stinghia lui, rinocerul  cu cornul pe nas, renul , struțul , maimuța  ronțăind o nucă, vulpea  ducând o găină, crocodilul  cu botul uriaș căscat, cămila , un ogar elegant , pantera , iar apoi două animale pe care nu le știam și care, cum mi s-a spus, sunt nevăstuica  și hiena . Mai era acolo și leopardul  și lupul ; chiar alături șobolani nostimi  și șoricei mărunți de cauciuc . În sfârșit, hipopotamul  și dromaderul cocoșat  întregeau colecția. Aș fi stat acolo ceasuri întregi, dacă alături nu s-ar fi aflat o minunată tabără plină de soldați de plumb , care mi-a atras luarea-aminte.","t16-tit-2":"Soldații și războiul.","t16-04-1":"4. — Bunicul, care este invalid  și a trebuit să lase slujba din pricina unei răni care i-a adus medalia militară, iubește să îmi povestească campaniile la care a luat parte. Mi-a lămurit cu plăcere feluritele mișcări ale acestei mici oștiri în miniatură. Un grup de soldați adevărați, care cercetau bazarul — un genist , un vânător de munte  cu bereta lui, un plutonier de infanterie  și un sergent de artilerie  cu trese de aur pe mânecă — s-a oprit lângă noi ca să asculte lămuririle.","t16-05-1":"5. — Bunicul, foarte mândru de un ascultător atât de vrednic de cinste, a născocit pe loc un întreg plan de bătălie.","t16-05-2":"Cetatea cu metereze și cu șanțuri fusese împresurată de oastea dușmană, care după un lung bombardament se pregătea să o ia cu asalt. Dar cei împresurați, aduși la capăt de foame, au făcut o ieșire împotriva taberei împresurătorilor. Respingând atacul într-o luptă crâncenă în jurul corturilor, împresurătorii biruitori și-au trimis escadroanele în urmărirea atacatorilor biruiți. Aceștia au dat înapoi, lăsând câmpul de bătaie presărat cu morți și cu răniți. Sanitarii i-au dus pe răniți la spitalul de campanie, ca să îi îngrijească chirurgul.","t16-05-3":"Cu toată împotrivirea vitejească a câtorva batalioane așezate în careu, înfrângerea a fost deplină; ce a mai rămas din oaste a fugit, lăsând o mulțime de prinși. Dușmanul se pregătea să își încununeze biruința cu luarea cetății. Poate că acesta ar fi fost sfârșitul campaniei, și după armistițiu s-ar fi putut încheia tratatul de pace.","t16-tit-3":"Darurile de anul nou.","t16-06-1":"6. — Soldații tineri, care râdeau ascultând povestirea colorată a veteranului, i-au mai pus câteva întrebări. Cât despre mine, am ocolit taraba ca să văd o arbaletă minunată  și un arc  cu săgeata lui . Acolo am mai găsit o colecție de animale: două păsări cântătoare , o privighetoare și o silvie cu resort, care cântau cât le ținea gura, și un șir de vietăți ciudate — liliacul , boa , broasca țestoasă , foca , balena  și rechinul  din beșică.","t16-07-1":"7. — Nu m-am uitat mult la ele, fiindcă am zărit ceea ce visam: un minunat teatru de păpuși  cu decoruri frumoase și cu o cortină roșie încântătoare. Pe scenă doi actori parcă jucau un rol într-o piesă cât se poate de interesantă, fiindcă micii spectatori de carton din loji, și de asemenea cei așezați în stal și la galerie în spatele dirijorului, băteau din palme cu foc.","t16-07-2":"Din păcate, acel teatru era foarte scump.","t16-08-1":"8. — Pe deasupra era greu să alegi între jucării, fiindcă vitrinele erau pline de jucării de tot felul: Arlechinul , Poliținel , Pierrot , bufnițe  care băteau din aripi, sturzi  care fluierau, pudeli care lătrau, gramofonul  și jocurile de răbdare. Una dintre aceste jucării m-a înveselit mult: înfățișa o bătălie navală , în care o corabie este atacată de pirați lângă un țărm sădit cu palmieri de cocos.","t16-09-1":"9. — Toate aceste minuni le puteam privi cu totul în tihnă, fiindcă în magazin era puțină lume — abia un pumn de gură-cască, un dragon  și un încasator , care înfățișa o poliță la casa principală .","t16-10-1":"10. — L-am întrebat pe bunicul la ce sunt cărțile de pe rafturile din spatele casierului; mi-a spus că sunt registrele de contabilitate.","t16-tit-4":"Cercetând magazinul.","t16-11-1":"11. — Ieșind din raionul de jucării, am mers la cel de șelărie, ca să vedem șeile , scările , frâiele , zăbalele  și cravașele. În vreme ce șeful de raion  îi dădea bunicului lămuriri, am mers să văd expoziția de porțelan și de sticlă , unde erau salatiere frumoase și ceainice elegante .","t16-12-1":"12. — Ca să urcăm la etajul întâi, am trecut prin spatele vitrinei de corsete , lângă raionul de ciorapi, unde erau așezați pantaloni frumoși . Alături o vânzătoare  o ajuta pe o cumpărătoare  să aleagă stofe frumoase de mătase .","t16-12-2":"Urcând pe scară, am băgat de seamă că magazinul este împodobit cu lampioane japoneze , cu umbreluțe  și cu palmieri uriași .","t16-13-1":"13. — La etajul întâi nu prea era ce vedea: numai mobilă , case de bani , scrinuri  și cărucioare de copii . În schimb, priveliștea de obște a magazinului era foarte plăcută.","t16-14-1":"14. — Sub noi vedeam instrumentele muzicale: harpe , chitare , mandoline , cornete , clarinete , viori cu arcușurile lor  și chiar toba mare . Ceva mai departe, la taraba de papetărie, un student  se tocmea cu vânzătorul  pentru o mapă de hârtii. Lângă ei deosebeam un abecedar frumos .","t16-14-2":"În mijlocul magazinului stătea un pom de Crăciun înalt , tot încărcat cu lumânări, cu podoabe și cu jucării de tot felul: căluți de lemn , păpuși  și altele.","t16-14-3":"Raionul de parfumerie  cu apele de dinți și cu feluritele parfumuri răspândea un miros foarte plăcut, care se ridica până la noi.","t16-tit-5":"Cumpărăm ceva.","t16-15-1":"15. — Fiindcă bunicului începea să îi fie urât, am coborât din nou pe scara cea mare. S-a oprit o clipă înaintea tabelului de astronomie , pe care, cum mi-a spus, erau înfățișate cometele , eclipsele de lună și de soare , roza vânturilor cu cele patru zări (nordul, sudul, răsăritul și apusul), harta celor două emisfere , planetele și sistemul solar . Eu nu am înțeles nimic din toate acestea, și mă interesa mult mai mult livreaua cu galoane a comisionarului  care trecea pe lângă noi și evantaiele drăguțe  de lângă mine, așezate lângă portmonee  și portofele .","t16-16-1":"16. — Am admirat de asemenea pe tarabă penele  și cataramele de curea , și florile artificiale drăguțe , așezate cu gust în coșuri. Violetele, micșunelele, zambilele , mușcatele , crinii  și condurii doamnei  erau foarte bine imitate.","t16-tit-6":"Darul bunicului.","t16-17-1":"17. — L-am rugat pe bunicul să îmi cumpere una dintre periuțele de dinți  din cutia de lângă ace cu gămălie . S-a învoit, și am mers eu însumi să plătesc cumpărătura la casă, lângă care se lega un pachet mare  pentru un cumpărător .","t16-18-1":"18. — Deodată, printre oamenii care stăteau lângă bronzurile  de artă, s-a iscat o ușoară tulburare. Un hoț  tocmai fusese prins asupra faptului de detectivul magazinului  în clipa când încerca să fure de la cineva. Au trimis după sergent ca să îl rețină, și tocmai când ieșeam, vinovatul era dus la secție. "},"noto":{"t01-noto-1":"(*) Și pentru nume sfătuim să fie redate în forma latină. Numai așa se pot ocoli nenumăratele variante. Și cum să alegem între Giovanni, Jean, Johann, Jan, Hans, John, Ioan și celelalte? Doar nu vom face un dicționar deosebit al numelor. Să luăm nominativul latin și să spunem: Ioannes, Ioanna; Iulius, Iulia; Iakobus; Andreas; Lukas. (Gramatica completă).","t02-noto-1":"(*) Jocurile copiilor poartă adesea nume cu totul naționale. Le-am numit în ido cum am putut: când după însăși fapta care le deosebește, când luând numele național al unei țări sau al alteia, atunci când nu tulbură prea mult. De pildă: butoiul (nemțesc și franțuzesc) este broasca  (englezesc), unde jucătorii se silesc să arunce jetoanele rotunde în gura unei broaște de metal, căscată deasupra unei lăzi găurite (butoi). Săritura peste umeri  se deosebește de capra numai prin aceea că, sărind peste cap, jucătorii se sprijină cu mâinile pe umerii tovarășului, pe când la «capră» se sprijină numai pe spate. — Sau iarăși: unii jucători se apleacă, iar ceilalți sar peste spinările lor, sprijinindu-se cu mâinile pe umeri; cei dintâi trebuie să rabde izbitura fără să se clatine, cei de-ai doilea să sară fără să-și piardă cumpăna (vezi tabelul însuși).","t05-noto-1":"(*) Balk-o = germ. Balken, engl. joist, fr. solive, ital. travicello, rom. grindă, sp. și port. viga. Rădăcină tehnică, încă neprimită, dar propusă aici pentru a reda înțelesul cuvântului francez solive, care nu este nici trabo (fr. poutre), nici bucată de lemn. Este un buștean cioplit care poartă podeaua și tavanul.","t06-noto-1":"(*) Babo = copil mic; engl. baby, fr. bébé, ital. bambino.","t06-noto-2":"(*) Lambrequino = fr. lambrequin, sp. lambrequines, port. lambrequins, și chiar germ. și engl. lambrequins — adică și nemțește, și englezește, și franțuzește, și portugheze, și spaniolește.","t07-noto-1":"(*) Amănuntele mesei vezi în tabelele 6 și 13.","t08-noto-1":"(*) Fiindcă acest cuvânt nu este întocmai potrivit: secerișul inului, culesul viei, culesul merelor? Poate ar fi fost mai bine să luăm « mesono », propus în Mondo XIV, p. 242. Dar deocamdată această rădăcină nouă nu a fost primită de Academie și așteaptă dezbaterea după regulile obișnuite ale mișcării ido.","t12-noto-1":"(*) Observație. — Călătoria este, firește, descrisă așa cum se petrecea la hotarul de dinainte de război.","t13-noto-1":"(*) Amănuntele camerei de culcare vezi în tabelul nr. 6.","t13-noto-2":"(*) Cu ajutorul listei de bucate date în vocabular, învățătorul va putea schimba lesne meniul de mai jos.","t16-noto-1":"(*) Vezi tabelul nr. 6."}}