{"t01-apar-0":"BROȘURĂ EXPLICATIVĂ LA tabelele auxiliare Delmas ❦ PRIMA SERIE","t01-apar-1":"TABELUL Nr. 1 Școala. — Liceul. — Clasa.","t01-tit-1":"Descriere generală.","t01-01-1":"1. — În acest tabel este înfățișată o **clasă** dintr-un **liceu**. În această clasă sunt opt **mese** (18) și opt **bănci** (32) . Pe fiecare bancă stau trei elevi. **Profesorul** (7) stă pe un **scaun** (8) în spatele **catedrei** sale (6) .","t01-02-1":"2. — La stânga catedrei se află un **dulap** cu geam (15) . La dreapta — **tabla** (1) cu **buretele** ei (2) și cu **creta** (3) .","t01-02-2":"Deasupra catedrei atârnă **planșe** ( 9 , 11 , 12 ) și o **hartă** (10) .","t01-03-1":"3. — Nu toți elevii sunt la **locurile** lor (17) . Ioan (4) stă în picioare lângă tablă; ține buretele și șterge **figurile geometrice**.","t01-03-2":"Petru stă în picioare lângă catedră; strânge **lucrările scrise** (5) și le duce profesorului.","t01-04-1":"4. — **Acest** profesor este profesor de **limbi moderne**. Îi învață pe elevi să vorbească, să citească și să scrie în limbi străine **(germana, engleza, spaniola, italiana, rusa** sau **franceza)**.","t01-05-1":"5. — Clasa este foarte mare și foarte luminoasă. În fund se află o **fereastră** largă cu două **ochiuri de aerisire** (78) și o **ușă cu geam**, ca să fie aerisită și luminată.","t01-05-2":"În această clasă nu este frig. La mijloc, ca să o încălzească, se află o **sobă** foarte bună (46) cu **burlanul** ei (45) .","t01-05-3":"De perete sunt bătute **cuiere** (58) ; în ele atârnă pălăriile și paltoanele elevilor.","t01-tit-2":"Curtea.","t01-06-1":"6. — **Ceasul** (63) arată nouă și cinci minute.","t01-06-2":"**Recreația** (76) tocmai s-a sfârșit, și lecția începe din nou. Recreația se petrece în **curte** (75) . Vedem câțiva elevi care se joacă. **Pedagogul** (74) îi supraveghează.","t01-07-1":"7. — În curte mai vedem și alți oameni: **inspectorul** (73) , **directorul** (71) și **șeful de studii** (72) .","t01-07-2":"Inspectorul cercetează școlile, directorul conduce așezământul, șeful de studii veghează asupra muncii elevilor.","t01-07-3":"Al patrulea este **portarul** (77) . Poartă la subsuoară catalogul, ca să însemne absențele.","t01-08-1":"8. — În fundul curții se află **aparatele de gimnastică** (70) și atelierul de **lucru manual** (69) .","t01-08-2":"La dreapta tabelului se zăresc abia **clasele** de **muzică** și de **desen**.","t01-tit-3":"Descriere amănunțită.","t01-tit-4":"Elevii buni.","t01-09-1":"9. — Elevii din prima bancă la dreapta catedrei sunt **Henric** (*) , **Ștefan** și **Carol**.","t01-09-2":"Henric este foarte atent și foarte silitor; îl ascultă pe profesor. Pe masă are un **caiet** (28) , o **carte** (29) , un **dicționar** (30) și o **penară** (31) . Cartea lui are multe **pagini**; în fiecare capitol sunt câteva **alineate**, iar în fiecare **rând** sunt multe **cuvinte**.","t01-09-4":"Vecinul său Ștefan (24) este harnic. Scrie în caiet lecția dată pentru data viitoare. Are un **scris** minunat. Cartea lui este închisă. I se vede numai **legătura** (27) . Lângă el stă **compasul** său (26) .","t01-09-5":"Carol (23) ține cartea în mână; o deschide ca să mai repete o dată lecția. Ca orice elev, are înaintea sa o **călimară** (25) . Este ascultător.","t01-10-1":"10. — La masa următoare stau **Ludovic, Anton** și **Pavel**. Ludovic își spune **lecția** (22) și răspunde la **întrebările** profesorului. Anton (21) este foarte neatent; uneori profesorul chiar îl pedepsește. Pavel (20) este un bun **tovarăș**, prietenos și îndatoritor. Este foarte atent.","t01-tit-5":"Elevii răi.","t01-11-1":"11. — În spatele lui Henric stă **Gheorghe** (38) . Nu este un băiat rău, dar este **flecar**, neatent și nu poate sta locului. **Ușurința** și **neascultarea** lui aduc **dezordine** în lecție, și deseori merită o **observație** aspră. **Ciorna** lui (35) este murdară; face pe ea **pete de cerneală** cu **penița** (34) , din care pricină folosește necontenit **guma** (36) ; **ghiozdanul** lui (33) este rupt, atât este de neîngrijit. De ce își aduce **tocul** (37) la clasa de limbi moderne?","t01-11-2":"Vecinul său Edmund (39) nu îl iubește. E drept că este cam leneș, dar este tăcut și liniștit. Nu flecărește; numai că, în loc să asculte, preferă să citească **povești** din **cartea sa de lectură**.","t01-11-3":"Al treilea elev din această bancă este **Ludwig** (40) . Este silitor. Scrie pe o **foaie de hârtie** albă. Înaintea sa a pus **sugativa** (41) .","t01-12-1":"12. — Elevii din a doua bancă, la stânga profesorului, sunt cu totul mici. Primul, micul **Emil**, încă nu știe să scrie bine; își aduce **tăblița** (42) , **condeiul** său și **buretele** său (43) .","t01-12-2":"Lângă el sunt **August** și **Bernard** (44) . Acesta din urmă lucrează bine, dar are o **înfățișare** foarte neîngrijită.","t01-13-1":"13. — În spatele lor stau trei **leneși**. **Albert** nu își învață lecțiile. **Iacob** (47) doarme în loc să asculte. **Lenea** lui îi atrage **mustrări** și chiar **pedepse**. În sfârșit, **Cristian** (48) este prea ușuratic. Se **poartă** rău și nu se străduiește să se îndrepte.","t01-14-1":"14. — Vecinii lor, dimpotrivă, se poartă bine. **Ernest** (51) iubește ordinea și exactitatea; se folosește întotdeauna de **rigla** sa (50) și de **creionul** său (49) . Este **elev extern**.","t01-14-2":"**Francisc** (52) este **intern**; poartă uniformă, mănâncă și doarme în așezământ. Este un bun **tovarăș**.","t01-14-3":"Mauriciu își ascute **creionul** cu **briceagul** său (56) ; este foarte chibzuit.","t01-14-4":"Își aduce toate cărțile, **gramatica** sa (55) , **carnetul** său (54) și chiar **blocnotesul** (53) . **Servieta** lui (57) stă pe podea, în spatele lui.","t01-14-5":"Cele două mese din fundul clasei sunt ocupate de **elevii buni** (19) .","t01-tit-6":"Desenul și muzica.","t01-15-1":"15. — În **clasa de desen** atârnă pe perete **modele** frumoase, iar din tavan atârnă o **lampă** (62) cu **abajurul** ei. **Profesorul** (60) este foarte răbdător; îndreaptă **desenele** (61) elevilor și îi învață să deseneze **bustul** (59) după natură.","t01-16-1":"16. — **Clasa de muzică** pare foarte plăcută. Acolo se învață să se citească **notele**, să se cânte **treptele gamei** (67) , scrise pe **portativ** (do, re, mi, fa, sol, la, si = C. D. E. F. G. A. B.), să se cunoască **cheile** și să se cânte **melodii** încântătoare. Notele se pun pe **pupitru** (65) . Unul dintre elevi **cântă la pian** (64) , iar **profesorul de muzică** (66) **bate tactul** (68) .","t01-17-1":"17. — Se zărește abia un colț al atelierului de **lucru manual** (69) , unde copiii pot învăța să rindeluiască lemnul și să pilească fierul. Nu în orice școală se află așa ceva.","t01-tit-7":"Clasa de științe naturale.","t01-18-1":"18. — Profesorul de matematică îi învață pe elevi **geometria,** **aritmetica, socotitul** și **sistemul metric**. Pe tabel vedem figurile geometrice de căpetenie: **cercul** (a) , **pătratul** (b) , **triunghiul** (c) , **linia** (d) .","t01-18-2":"Vedem de asemenea o **operație**; nu este **adunare**, nici **scădere**, nici **înmulțire**: este **împărțire** (e) .","t01-19-1":"19. — Pe tabelul sistemului metric vedem: **metrul** (a) , **balanța** (b) și **greutățile** ei, **litrul** (e) , **decalitrul** (f) , **decilitrul** și **metrul cub** (d) .","t01-19-2":"Elevii mai învață și **științele naturale** (11) — zoologia (a) , botanica (b) , geologia (c) — și **istoria** (12) .","t01-19-3":"În dulap se află aparate pentru **fizică** (15) și pentru **chimie** (16) .","t01-19-4":"Pe dulap se află: **sfera** (14) , **conul** și **globul** (13) .","t01-19-5":"Deasupra tabelelor atârnă o **hartă** care înfățișează cele cinci părți ale lumii: **Europa** (e) , **Asia** (g) , **Africa** (f) , **America** ( a b ) și **Oceania** (h) , și cele două mari oceane — **Pacificul** (c) și **Atlanticul** (d) .","t02-apar-1":"TABELUL Nr. 2 Corpul omenesc. — Recreația. — Jocurile.","t02-tit-0":"Corpul omenesc. *(Lecție simplă de științe naturale.)*","t02-01-1":"1. — Părțile de căpetenie ale corpului omenesc sunt: **capul**, **trunchiul** și **membrele**.","t02-tit-1":"Capul.","t02-02-1":"2. — Capul are două părți: **craniul**, în care se află **creierul** și care este acoperit de **păr**, și **fața**.","t02-03-1":"3. — În desenul nostru nu se văd nici craniul, nici creierul; în schimb se văd foarte limpede părțile însemnate ale feței.","t02-04-1":"4. — Iată mai întâi **fruntea**, care vorbește despre o minte puternică și despre un gând necontenit la lucru. **Tâmplele** sunt foarte descoperite. **Ochiul** este viu și larg deschis. O **sprânceană** deasă și **gene** lungi îl apără.","t02-05-1":"5. — Iată de asemenea **nasul** și **nările**. Nasul ne slujește pentru miros și pentru răsuflare. De o parte și de alta a nasului sunt **obrajii**, iar mai departe **urechile**. Partea de jos a feței o alcătuiesc **gura** și **bărbia**.","t02-06-1":"6. — Se văd rău, fiindcă **mustața** și **barba** ni le ascund. Dar știm că în gură sunt două **buze**, **maxilarul de sus** și **maxilarul de jos** cu **dinții** lor, și **limba**. Cu gura vorbim și mâncăm. Cu limba simțim gustul mâncării.","t02-07-1":"7. — Ochiul, urechea, nasul și gura, împreună cu degetele, sunt organele celor cinci simțuri: **văzul**, **auzul**, **mirosul**, **gustul** și **pipăitul**.","t02-08-1":"8. — Capul este așadar una dintre părțile cele mai curioase ale corpului omenesc.","t02-tit-2":"Trunchiul.","t02-09-1":"9. — **Gâtul** leagă capul de trunchi. În el intră **beregata** și **ceafa**.","t02-10-1":"10. — Și în trunchi se află multe organe de neapărată trebuință. În **piept** se găsesc **plămânii**, cu care răsuflăm, și **inima**, miezul vieții. Când inima încetează să bată, ființa vie moare.","t02-11-1":"11. — **Coastele** țin pieptul.","t02-12-1":"12. — Celelalte părți ale trunchiului sunt **coasta**, **spatele**, **umerii** și **pântecele** (burta). Ne culcăm pe o coastă sau pe spate, iar greutățile le purtăm pe umăr.","t02-13-1":"13. — În pântece se află **stomacul** și **mațele**. Ne slujesc la mistuirea mâncării.","t02-tit-3":"Membrele.","t02-14-1":"14. — Avem patru **membre**: două **brațe** și două **picioare**. Cu brațele luăm, ținem, ridicăm și adunăm lucrurile; cu picioarele stăm, umblăm și alergăm.","t02-15-1":"15. — **Umărul** leagă brațul de corp. Un **mușchi** foarte puternic, cel cu două capete, mișcă brațul, pe care **cotul** îl leagă de **antebraț**. **Încheietura mâinii** alcătuiește articulația **mâinii**, care se sfârșește cu **degetele** și cu **unghiile**. Pe mână se vede **vena** (și artera), prin care curge **sângele**.","t02-16-1":"16. — Părțile piciorului sunt: **coapsa**, **genunchiul** și **scobitura genunchiului**, **pulpa**, a cărei **carne** este acoperită de **piele**, **glezna** și **laba piciorului**. **Oasele** piciorului sunt foarte groase și foarte tari. La capătul labei sunt **degetele de la picioare**. Celelalte părți sunt **talpa** și **călcâiul**.","t02-17-1":"17. — Aceasta este descrierea aproape întreagă a corpului omenesc.","t02-17-2":"*Observație.* — *Cu ajutorul întorsăturii «mă doare... (capul și așa mai departe)» profesorul va putea străbate din nou tot acest vocabular din partea* **sănătății trupești** *bune sau rele*.","t02-tit-4":"Gimnastica. *(Povestită de unul dintre elevi.)*","t02-18-1":"18. — Ca să fim mlădioși, îndemânatici și sănătoși, trebuie să ne deprindem picioarele și brațele. Iată de ce ne jucăm și facem **gimnastică**.","t02-19-1":"19. — În timpul săptămânii amândouă aceste îndeletniciri se petrec în curtea școlii (vezi tabelul nr. 1). Dar joia și duminica ieșim pe o pajiște mare, unde avem loc să alergăm și să ne veselim.","t02-20-1":"20. — Profesorii și părinții noștri vin uneori cu noi; dar exercițiile le conduce **profesorul de gimnastică** (12) .","t02-21-1":"21. — Pe pajiște, la stânga intrării, se află **aparatele de gimnastică** (1) : ne cățărăm pe **scară** (2) , ne legănăm cu capul în jos pe **inele** (3) și pe **trapez** (4) , ne ridicăm în brațe până în vârful **scării de frânghie** (5) sau al **frânghiei cu noduri** (6) .","t02-22-1":"22. — În vremea aceasta tovarășii noștri sar peste **calul de lemn** (7) sau peste **paralele** (11) . Alții se **boxează** (8) sau fac **scrimă** (9) cu masca și cu **floreta**. Alții, în sfârșit, ridică **halterele** (10) .","t02-tit-5":"Jocurile.","t02-23-1":"23. — În jurul gimnaștilor băieții și fetele se joacă de-a fel de fel de **jocuri**. Fetele se desfată cu **cercul** lor (14) ; sar **coarda** (13) sau își cheamă frații și verișoarele la o partidă de **crochet** (15) . Ce bucuroase sunt când izbesc **bila** potrivnicului cu **ciocanul lor de lemn** tocmai când acesta crede că va trece ușor prin portiță!","t02-24-1":"24. — Băieții preferă jocurile mai vioaie. Se joacă bucuros de-a **popicele** (16) , pe care le doboară cu îndemânare cu **bila** (17) . Nu disprețuiesc nici **titirezul** (18) , nici **bilboquet-ul** (19) , și nici **broasca** (20) . Dar jocurile lor cele mai dragi sunt **bilele** (21) și **mingea de perete** (22) , fiindcă zidul **serei** (26) este tocmai bun ca să întoarcă mingea ușoară.","t02-25-1":"25. — Micul Ioan este foarte îndemânatic pe **picioroangele** lui (24) și își ține minunat cumpăna. Lângă el câțiva tovarăși se joacă de-a **ascunselea** (25) în seră și în spatele **gardului viu**. Alții preferă **baba-oarba pe mână** (28) sau **fluturașul** (29) , care zboară de la o **rachetă** la alta.","t02-26-1":"26. — În mijlocul pajiștii cresc doi copaci. La poalele unuia dintre ei șapte sau opt băieți au început un joc de **săritură peste umeri** (30) (*) . Acest joc nu este cunoscut în toate țările; dar oricine știe ce este **capra**, de care copiii acum nu se mai joacă.","t02-tit-6":"Jocuri în aer liber.","t02-27-1":"27. — **Baba-oarba** (31) este de asemenea un joc foarte vesel; fetele și băieții își pun pe rând **legătura** la ochi și îi prind pe cei greoi, care se lasă prinși.","t02-28-1":"28. — În mijlocul pajiștii — iată un joc cu totul franțuzesc, deși cam grosolan: este **ursul** (32) , mult mai zgomotos decât pașnicul joc al **zmeului** (33) și chiar decât jocul englezesc de **tenis** (34) .","t02-29-1":"29. — Acest din urmă sport este desfătarea elevilor mari. Și profesorii noștri se prind bucuros la el. Cere multă îndemânare și sprinteneală, și îmi place foarte mult. **Leagănul** (35) îl las fetelor.","t02-30-1":"30. — Nu îmi este pe plac nici un alt joc englezesc, care poate ieși primejdios.","t02-30-1b":"Vorbesc despre **fotbal** (36) , bucuria fratelui meu mai mare. Prefer vechiul nostru joc de-a **prinșii** (38) , tot atât de sănătos și mult mai puțin grosolan.","t02-tit-7":"Bicicleta și jocurile cu mingea.","t02-31-1":"31. — Și eu ocolesc bucuros pajiștea cu **bicicleta** (37) .","t02-32-1":"32. — La anul voi învăța să **călăresc** (39) . Ce frumos este calul când merge frumos la pas sau la trap și trece piedicile în galop!","t02-33-1":"33. — Vara învățăm să **înotăm** (40) . Ne cufundăm și ne scăldăm cu desfătare în apa curată și răcoroasă a râului. Uneori la sfârșit slobozim un **balon** de hârtie (41) , care se ridică măreț în văzduh de îndată ce se umple cu aer cald.","t02-34-1":"34. — Mai sunt și multe alte jocuri, dar nu aș sfârși niciodată să le înșir, și din această scurtă povestire se vede că joile pe frumoasa noastră pajiște nu sunt deloc plicticoase.","t02-34-2":"N.~B. — *Profesorului nu îi va fi greu să întregească acest capitol, descriind mai amănunțit fiecare dintre jocurile cele mai însemnate.*","t03-apar-1":"TABELUL Nr. 3 Copilăria și Tinerețea.","t03-apar-2":"(Tabelele 3 și 4 sunt alcătuite astfel încât să dea, în patru **scene de familie**, fondul de cuvinte despre **vreme**, **vârstă**, **familie**, **îmbrăcăminte** și **sănătate**.)","t03-tit-1":"*Prima scenă.*","t03-tit-2":"Botezul la țară.","t03-tit-3":"Primăvara.","t03-c1-01-1":"1. — Suntem în **primăvară**, în luna **martie**, **aprilie** sau **mai**, într-una din zilele **săptămânii** — **luni**, **marți** sau **miercuri**. Este **ora zece** dimineața.","t03-c1-02-1":"2. — **Vremea** este minunată, **aerul** curat. Soarele strălucește. Câțiva **nori** mici (2) se ridică pe **cerul** albastru (1) .","t03-c1-03-1":"3. — **Copacii** nu au aproape deloc **frunze**. **Plopii** zvelți (3) și **platanul** înalt (17) sunt acoperiți deocamdată numai cu muguri.","t03-c1-04-1":"4. — **Rândunelele** (4) s-au întors și se rotesc cu strigăte vesele în jurul **săgeții** (7) **clopotniței** (5) , care încununează **biserica** satului (6) .","t03-tit-4":"Biserica.","t03-c1-05-1":"5. — Foarte simplă este această biserică, cu **portalul** ei mare (13) și cu **ceasul** ei mare (8) . **Limba mică** (9) stă pe cifra X: ea arată **orele**. **Cea mare** (10) stă pe XII (amiaza); ea arată **minutele**.","t03-c1-06-1":"6. — În clopotniță sună vesel **clopotele** (11) . În vârful acoperișului stă o **cruce** mică de piatră (12) .","t03-c1-07-1":"7. — Biserica nu are numai portalul cel mare (13) ; are și o ușă mică laterală. Prin această ușă **preotul** (15) , în **sutana** sa, iese din **sacristie** (14) și se îndreaptă spre **casa preotului** (19) .","t03-c1-08-1":"8. — Lângă el se află **lăptăreasa** (24) cu **măgarul** ei (23) . Se întoarce din oraș, unde a dus copiilor laptele ei bun.","t03-tit-5":"Livada.","t03-c1-09-1":"9. — Domnul Sur (măgarul) este foarte mulțumit de această plimbare de dimineață. Trage cu desfătare aerul înmiresmat de **floarea** (20) care acoperă **pomii** (18) din livada vecină. Toți în roz și alb sunt acești **piersici** (18) și acești **caiși** (19) , și făgăduiesc o recoltă bună.","t03-c1-10-1":"10. — Iar în vremea aceasta **albinele** mici (22) din **stup** (21) zboară acolo să-și strângă **mierea** dulce, bâzâind la lucru.","t03-c1-11-1":"11. — Dar ce s-a întâmplat? Iată că vin în fugă copiii satului și împrăștie **gâștele** speriate (25) . Acest alai iese din biserică după **botezul** fiului notarului.","t03-c1-12-1":"12. — Micul Iacob se trezește în **leagănul** său (26) din sunetul vesel al clopotelor, iar sora lui Magdalena, care vrea și ea să vadă alaiul, o roagă pe mama să o pieptene și să o îmbrace în prag.","t03-c1-13-1":"13. — Mama se învoiește. Își pune **basmaua** (28) , **bluza** (29) și **șorțul** (30) și se așază pe un scaun scund înaintea ușii. Magdalena are pe ea numai **fusta** (31) și **corsajul** (32) .","t03-c1-14-1":"14. — Ce fericită este! Își uită florile cele mai dragi, **garoafele** (34) , pe care se așază **fluturii** (35) , **lalelele** (36) , **lăcrămioarele** (37) din **ghivece** (38) de pe **zid** (33) și **trandafirii** ei (39) , care alcătuiesc un gard atât de frumos. Se uită lung la veșmintele bogate ale doamnelor din alai.","t03-c1-15-1":"15. — Băieții satului se uită puțin la veșminte. Se reped înainte și se îmbrâncesc ca să apuce **bomboane** (55) sau **monede** (52) . Unul dintre ei plânge (40) .","t03-c1-16-1":"16. — Altul a călcat pe laba unui **câine** (42) , iar acesta fuge schelălăind și pune pe goană o **găină** (43) cu **puii** ei (44) .","t03-tit-6":"Alaiul botezului.","t03-c1-17-1":"17. — În fruntea alaiului merge **doica** (45) . Poartă o **scufie** frumoasă (46) cu panglici lungi. Îl duce pe **nou-născut** (47) , tot în **dantele** (48) .","t03-c1-18-1":"18. — În urma doicii vin **nașul** (49) și **nașa** (53) . Împart bomboane și monede. Nașul are **mănuși** (51) și **joben** (50) . Nașa ține în mână un **buchet** frumos (54) .","t03-c1-19-1":"19. — În urma lor se văd **unchiul** (56) și **mătușa** (58) copilului. Mătușa are o **pălărie** elegantă (59) , unchiul o **redingotă** neagră (57) și o vestă albă. Mai departe vin **vărul** (60) și **verișoara** (61) . Aceasta din urmă duce de mână pe **sora** (62) nou-născutului, pe mica Berta.","t03-c1-20-1":"20. — Celălalt **frate** (63) al Bertei merge în urmă. Dă brațul unei **rude** (64) . În urma lor vin **prietenii** (65) familiei.","t03-tit-7":"Gură-cască.","t03-c1-21-1":"21. — Lângă alai se află un **cerșetor** (66) , sprijinit în **cârja** sa (67) . Cere de pomană.","t03-c1-22-1":"22. — De cealaltă parte se află un băiat foarte **politicos** (68) . Își ridică șapca și le spune **«bună ziua»** celor pe care îi cunoaște.","t03-c1-23-1":"23. — Sătenii au ieșit din case ca să vadă alaiul botezului. Vedem un **țăran** (69) cu **tichie de hârtie**, iar lângă el o **țărancă** (70) . Apoi o **bătrână** (71) , sprijinită în **bastonul** ei (72) . În sfârșit **morarul** (73) cu o **pălărie de pâslă** largă (74) și o țărancă tânără în **saboți** (75) , care își învață copilașul să meargă.","t03-c1-24-1":"24. — Tabloul este foarte însuflețit.","t03-tit-8":"*A doua scenă.*","t03-tit-9":"Sărbătoarea populară.","t03-tit-10":"Întreceri pe apă și regate.","t03-c2-01-1":"1. — A venit **vara**. Soarele arzător al lunii **iunie** (**iulie** sau **august**) îi îmbie pe tineri să se scalde și să se plimbe cu barca.","t03-c2-02-1":"2. — Pe malul drept al râului vâslașii se dezbracă, ca să ia parte la întrecerile pe apă și la regate.","t03-c2-03-1":"3. — Unul dintre ei își scoate **ghetele** (1) ; le descheie (le desface). Doi dintre tovarășii lui sunt gata. Acum au pe ei numai **maioul** (2) și **slipul** (3) . Stau de vorbă, așteptându-și tovarășii. Vorbesc despre bâlci și despre serbarea de pe celălalt mal.","t03-c2-04-1":"4. — Pe pământ lângă ei stau **hainele** tovarășilor lor: o **pereche** de **cizme** (4) , **papuci** (5) , **ciorapi** (6) , pălăriile de **pâslă** (7) și de **paie** (8) și o **cravată** (9) .","t03-c2-05-1":"5. — Unul dintre tineri și-a împăturit cu grijă **haina** (10) . O pune pe un ștergar, în care vecinul său va înfășura îndată amândouă **costumele** lor.","t03-c2-06-1":"6. — Al șaselea băiat întârzie. Pe cap are încă **șapca** (11) . Nu și-a scos nici **cămașa** (12) , nici **gulerul** (13) , nici **manșetele** (14) . Ține în mână **vesta** (17) și este încă în **pantaloni** (16) și în **bretele** (15) . La cursa următoare nu va ajunge, de bună seamă.","t03-c2-07-1":"7. — Lângă tineri o potecă năpădită de **ciulini** (18) coboară spre apă, unde bătrânul Iacob pregătește printre **stuf** (19) **focurile de artificii** (20) , care vor fi slobozite seara.","t03-tit-11":"Regata.","t03-c2-08-1":"8. — Pe râu câteva doamne, adăpostite sub umbrele, se plimbă cu **barca** (21) . Urmăresc regata, iar aceasta este foarte plăcută. În fiecare **șalupă** (22) patru **vâslași** (24) vâslesc din răsputeri, iar **cârmaciul** (26) ține **cârma** (25) și conduce gingașa ambarcațiune. **Vâslele** (23) bat apa în cadență, și bărcile ușoare zboară cu o iuțeală amețitoare.","t03-c2-09-1":"9. — Câțiva tineri se întrec lângă piciorul podului pentru premiul **catargului cu premiu** (28) . Unul dintre ei înaintează cu grijă pe prăjina mlădioasă și alunecoasă, ca să apuce **stegulețul** (29) prins la capăt. **Potrivnicul** său nenorocos (30) a căzut în apă. Se întoarce înot la mal.","t03-c2-10-1":"10. — Băieții mai mari se **luptă pe apă** (32) lângă **cheiul** (33) . O **mulțime** mare (31) privește toate aceste jocuri, sprijinită pe **balustrada** **podului** (27) și înghesuindu-se de-a lungul **malului**. Unii gură-cască se întorc totuși ca să privească jocul cu **stâlpul** (45) sau ca să admire **alaiul primăriei**, care merge la **împărțirea premiilor**.","t03-c2-11-1":"11. — Mai întâi aleargă câțiva **băiețandri** (35) înaintea **muzicanților** (36) ; apoi vin **primarul** (37) , ajutoarele lui și **consiliul comunal** al târgului. La urmă pășesc **pompierii** (38) .","t03-tit-12":"Bâlciul.","t03-c2-12-1":"12. — În **piața bâlciului** (39) este mare înghesuială. Lumea vine să vadă felurite **barăci**: **călușeii** (40) , **circul** (41) , unde reprezentația a și început; **balul popular** (42) , unde tinerii și fetele din târg se dau plăcerii de a **dansa**.","t03-c2-13-1":"13. — În fund se vede **arena** (44) , unde îndrăznețul **matador** spaniol se luptă cu **taurul** înfuriat (45) ; apoi **munții ruși** (49) și **tirul** (46) , unde se deprind cu **armele de foc** și cu tragerea la **țintă**.","t03-c2-14-1":"14. — Alături se află **teatrul de bâlci** (47) , unde se joacă **comedie** și **dramă**. Foarte aproape stă baraca **uriașului** (48) și a **piticului**. **Statura** celui dintâi este de doi metri și cincisprezece; al doilea este abia cât un copil.","t03-c2-15-1":"15. — În sfârșit, iată marea **menajerie** (50) cu **fiarele** ei sălbatice, cu **tigrul** (51) și cu **ghearele** lui puternice, cu **leul** (52) și cu **coama** lui deasă, cu doi **girafi** (53) și cu **elefantul** (54) , care își mânuiește atât de îndemânatic **trompa**.","t03-c2-16-1":"16. — **Îmblânzitorul** (55) , care dresează aceste fiare, stă la ușa barăcii.","t04-apar-1":"TABELUL Nr. 4 Maturitatea și Bătrânețea.","t04-tit-1":"*Prima scenă.* Ospățul de nuntă.","t04-tit-2":"Toamna.","t04-c1-01-1":"1. — Tinerii au crescut. Unul dintre ei, Ioan, se însoară. Suntem la **ospățul de nuntă**, care a strâns la aceeași masă familiile mirelui și ale miresei.","t04-c1-02-1":"2. — Este **toamnă**, luna **septembrie**. Vântul rece al lui **octombrie** și **noiembrie** nu a smuls încă de pe câmp frunzișul verde. Aerul serii este blând și înmiresmat; de aceea ospățul se dă sub **verandă** (8) , care dă spre grădină.","t04-c1-03-1":"3. — În depărtare, pe **deal** (3) , se află casa părinților lui Ioan, un **conac** elegant (1) , ascuns în verdeață; vii frumoase, care dau un vin ales, acoperă coasta dealului. Viticultorul le îngrijește și le răsfață.","t04-c1-04-1":"4. — Deasupra vițelor trece în zbor un cârd de **potârnichi** (2) , speriate de apropierea **pădurarului** (5) . Iar acesta, cu **pușca** la subsuoară și cu **tolba pe umăr**, scotocește **tufișurile** (4) cu **câinele** său (6) . Păzește moșia și nu îi lasă pe braconieri să nimicească **vânatul**.","t04-c1-05-1":"5. — Pe dinafară se cațără pe **verandă** o **viță de boltă**, din care atârnă **ciorchini** grei (7) .","t04-c1-06-1":"6. — Florile frumoase de toamnă care împodobesc **masa** (16) sunt **crizanteme** (9) ; **tatăl** miresei (10) și-a pus una la butoniera fracului.","t04-c1-07-1":"7. — Ospățul se apropie de sfârșit. **Servitorul** (11) începe să aducă farfuriile pentru desert și va strânge îndată părțile de tacâm care nu mai sunt de trebuință — **lingurile** (14) , **furculițele** (12) , **cuțitele** (13) , **platourile** (15) .","t04-tit-3":"Familia.","t04-c1-08-1":"8. — Toți au înfățișarea veselă, iar zâmbetul cu care **mama** (17) mirelui își privește copiii arată cât este de fericită.","t04-c1-09-1":"9. — Această căsătorie unește două familii bogate din ținut. Ioan, **soțul** (18) , este **fiul** unui mare proprietar de pământ și ajunge **ginerele** unui fabricant înstărit.","t04-c1-10-1":"10. — **Soții** sunt tineri, și totuși au fost multă vreme **logodiți**. **Tânăra soție** (19) , Marta, este drăgălașă în **rochia** ei **albă**, împodobită cu flori de portocal.","t04-c1-11-1":"11. — **Socrul** ei (20) este bucuros de o **noră** atât de bună, iar **soacra** lui Ioan (21) zâmbește văzându-și **fiica** atât de frumoasă.","t04-c1-12-1":"12. — La capătul mesei stau ceilalți **oaspeți** (22) : **rude, prieteni, veri**. **Șeful de sală** (23) , cu șervetul pe braț, îi servește cu sprinteneală.","t04-tit-4":"Prietenii.","t04-c1-13-1":"13. — În dreapta mesei se află o **domnișoară** (24) , **prietena** miresei, apoi fratele miresei, **cavalerul** ei de onoare (25) . Stă de vorbă cu **domnișoara** sa de onoare (26) , sora mirelui, care prin această căsătorie ajunge **cumnata** Martei. Este o tânără fermecătoare. Are **bijuterii** frumoase, un **colier de perle** și o **brățară** de aur.","t04-c1-14-1":"14. — Lângă ei domnul care s-a ridicat și a înălțat paharul este **prietenul** (27) familiei. Este unul dintre **martorii mirelui**. Rostește un **toast**, bea pentru **sănătatea** tinerilor și le urează fericire îndelungată. Este în ținută de gală: frac și **pantofi de lac** (28) . O duce de braț pe **bunica** (29) , care este **văduvă**.","t04-c1-15-1":"15. — Tânărul în **frac** (31) , cu mustăți negre subțiri, este **cumnatul** (30) lui Ioan. Este un inginer de seamă. Stă lângă o **doamnă** foarte elegantă (33) , **sora mai mare** a Martei și mama fetiței drăgălașe care vine de braț cu vărul ei să întindă o floare și să **ureze** **bună seara**. Această doamnă are **cercei** frumoși și o **coafură** elegantă.","t04-c1-16-1":"16. — Micul văr, atât de caraghios în **bluza** lui (36) și în **pantalonașii** largi (37) , este vrednic de milă. Este **orfan** (35) . Și-a pierdut tatăl și mama cu totul mic. Unchiul lui îi este **tutore** (38) și a rămas neînsurat ca să crească bietul copil. Este un om bun. Este destul de pleșuv și foarte miop; poartă **pince-nez**.","t04-tit-5":"Desertul.","t04-c1-17-1":"17. — În spatele oaspeților, pe o masă acoperită cu o **față de masă**, este așezat **desertul** (39) . Într-o vază mare fructe: **piersici** (40) , **pere** (41) , **mere** (42) , **caise** (43) și **struguri** (44) . Alături — **ananași** (45) , un **tort** minunat (46) , **sticle de lichior** (48) și de **șampanie** (49) , precum și teancuri de **farfurii** curate (47) .","t04-c1-18-1":"18. — **Paharnicul** (50) destupă o **sticlă** (52) de vin vechi cu **tirbușonul** (51) . **Dopul** (53) iese, pare-se, foarte greu. Acest paharnic are pe braț un **șervet** (54) .","t04-c1-19-1":"19. — După ospăț bărbații vor trece în salonul de fumat, iar doamnele se vor duce să se îmbrace pentru bal.","t04-tit-6":"*A doua scenă.* Ziua onomastică a bunicului.","t04-tit-7":"Vizita.","t04-c2-01-1":"1. — Au trecut zece ani. Părinții lui Ioan au îmbătrânit și își iubesc cu duioșie cei trei nepoți: doi **nepoți** (2) și o **nepoată** (3) . Fiindcă astăzi este **ziua onomastică a bunicului**, copiii au venit să îl felicite.","t04-c2-02-1":"2. — Micul Petru este încă foarte mic; are numai trei ani. Vede cum vine spre el **pisica** (1) . Ar vrea să îi mângâie **blana** mătăsoasă și frumoasă și **coada** lungă; nici nu îi trece prin cap că sub aceste **lăbuțe** elegante sunt gheare ascuțite și rele, care îl pot zgâria.","t04-c2-03-1":"3. — Sora lui, Gabriela, care îl ține de mână, este mult mai serioasă, iar Marcel, în **paltonul** lui mare (4) și în **cureaua** de piele (5) , pare cu totul mare, cu toți pantalonii scurți din care i se văd **ciorapii** (6) .","t04-c2-04-1":"4. — Tatăl lor și-a pus **paltonul** gros de iarnă (7) cu **guler de blană** (8) , iar în **buzunar** (9) are un fular. Soția lui are o pălărie de pâslă cu **pene** (10) , o **jachetă** (11) , un **boa** de blană (12) și un **manșon** (13) .","t04-c2-05-1":"5. — Este foarte frig, căci a venit iarna. **Zăpada** (19) a căzut toată ziua, iar acoperișurile caselor sunt cu totul albe. Odată cu **noaptea** gerul se întărește și mai tare. Pe cer strălucesc **luna** (17) și **stelele** (18) , străpungând **întunericul**.","t04-tit-8":"Boala.","t04-c2-06-1":"6. — Bietul **orb** (20) , care trece piața dinaintea **farmaciei** (16) , călăuzit de **pudelul** său (21) , este foarte nenorocit. Justina, **slujnica** (14) , aduce din bucătărie o **ceașcă** (15) de **ceai de plante** foarte fierbinte, îndulcit din belșug.","t04-c2-07-1":"7. — **Bunica** (23) , care vrea să ia de pe masă **ochelarii** săi (26) ca să citească **rețeta** (27) scrisă adineauri de **doctor** (25) , se ridică din fotoliu, sprijinindu-se în **bastonul** său (24) .","t04-c2-08-1":"8. — Sufere adesea de mici **beteșuguri**, de **amețeli**, de **răceli** și de **dureri de dinți**; picioarele îi sunt slabe, iar ochii nu mai sunt buni. Și totuși este bucuroasă să îl necăjească pe bătrânul ei **doctor**, care vrea mereu să îi prescrie o **doctorie** (28) . Astăzi este foarte fericită că are în jur rudele tinere.","t04-c2-09-1":"9. — În odaia bine închisă este plăcut. În **căminul** de marmură (29) arde un **foc bun** (30) , și este bine la suflet în **lumina** blândă a **lămpii** abia aprinse (31) .","t04-tit-9":"Bunicul.","t04-c2-10-1":"10. — Până și **bunicul** (33) a uitat că a fost bolnav, că **reumatismul** îl ține țintuit în **fotoliu** (34) și că chiar ieri a avut **friguri și leșinuri**. Nu mai ține minte că iarna trecută a avut **aprindere de plămâni** și că o **tuse** crâncenă și chinuitoare l-a făcut să sufere mult.","t04-c2-10-2":"Și totuși cu greu s-a înzdrăvenit. Acum îi este mai bine. Dar piciorul, pe care îl ține pe o **pernă** (38) pusă pe un **scăunel** scund (39) , încă îl doare.","t04-c2-11-1":"11. — Când este învelit cu grijă în **halatul** său cald (35) cu **nasturi** mari de sidef (36) și când lângă el, ca să îi citească ziarul, stă mica **orfană** (40) cu **scufia** albă, cu **rochia** albastră (42) și cu **pelerina** (41) , nu se plânge.","t04-c2-12-1":"12. — În fiecare an, când **calendarul** (43) aduce din nou **ziua** întâi a lui **decembrie**, își așteaptă cu nerăbdare **nepoții**, căci știe că nu vor uita această **zi** însemnată.","t04-c2-13-1":"13. — Își amintește cu emoție zilele îndepărtate când mergea el însuși să îl felicite pe vestitul **mareșal** al împăratului, al cărui **portret** (44) atârnă pe perete și care le este copiilor **străbunic**.","t05-apar-1":"TABELUL Nr. 5 Casa și cum se construiește.","t05-tit-1":"Întâlnire fericită.","t05-01-1":"Ioan. — Unchiule, aș vrea tare mult să aflu cum se construiește o **casă**.","t05-01-2":"Unchiul (80) . — Nu este greu, băiete; vino cu mine și îți voi arăta pe cea pe care o construiește domnul Bernard (79) și în care voi locui.","t05-01-3":"Ioan. — Și cine a desenat **planul** (76) acestei case?","t05-01-4":"Unchiul. — **Arhitectul** (75) ; a făcut un desen foarte limpede, a fost încuviințat, iar **antreprenorul** (77) a început lucrările.","t05-01-5":"Ioan. — Și cine este antreprenorul?","t05-01-6":"Unchiul. — Domnul Blanc, tatăl tovarășului tău Iacob. El conduce lucrătorii împreună cu domnul Roux, arhitectul.","t05-01-7":"Iată-l! Domnul Blanc vine tocmai la vreme cu **rigla** sa (78) , iar domnul Roux cu planul său.","t05-01-8":"Bună ziua, domnilor. Ce mai faceți?","t05-01-9":"Domnul Roux. — Foarte bine, mulțumesc. Bună ziua, Ioane; cum a mai crescut băiatul!","t05-01-10":"Unchiul. — Într-adevăr, un om mic de tot. Este foarte serios; trebuie să i se lămurească tot ce vede. Astăzi vrea să afle cum se construiește o casă.","t05-tit-2":"Lucrătorii.","t05-01-11":"Domnul Blanc. — Vino atunci cu mine, tinere prieten, și îți voi lămuri îndată totul, căci îmi plac mult copiii care vor să învețe.","t05-01-12":"Vezi lucrătorul acela cu **lopata** (82) în mâini: este **săpătorul** (81) . Sapă **șanțul** (46) , ca să pună țeava de apă. Tot el a scos pământul acolo unde stă casa, ca zidarul să poată ridica cei patru **pereți**. Partea acestor pereți care este în pământ se numește **temelie** (2) . Spațiul închis de temelie alcătuiește o **pivniță** (3) . Această pivniță are o ferestruică, numită **răsuflătoare** (5) , o **ușă** (4) și o scară.","t05-01-13":"**Zidarul** (108) a urmat să ridice pereții, lăsând goluri pentru **uși** (8) și pentru **ferestre** (17) .","t05-01-14":"Ioan. — Dar nu îl văd, pe zidarul acesta!","t05-01-15":"Domnul Blanc. — A sfârșit deja de lucrat la casă. Este colo, lângă **grajd** (54) , pe **schela** sa (110) , și ridică peretele **spălătoriei** (56) .","t05-01-16":"Are o mistrie, o troacă și un **fir cu plumb** (109) . Dar numele acestea nu le vei ține minte.","t05-01-17":"Ioan. — Ba da, le voi ține minte, fiindcă îi voi cere unchiului o mistrie mică și o troacă, iar firul cu plumb îl voi face singur dintr-o sforicică.","t05-tit-3":"Materialele.","t05-01-18":"Unchiul. — Bine. Dar spune-mi, Ioane, ce trebuie ca să construiești o casă?","t05-01-19":"Ioan. — Trebuie **piatră cioplită** (59) și **mortar** (65) .","t05-01-20":"Unchiul. — Chiar așa. Privește omul acela cu pălărie mare, pe **căruța** lui (136) . Este **cărăușul** (135) . În fiecare zi aduce aici **bolovani de piatră** (60) . Descarcă în curte, iar **pietrarii** (83) cioplesc bolovanii și îi taie cu **fierăstrăul lor de piatră** (85) . **Lucrătorul ajutor** (146) îi duce zidarului, iar acesta îi pune la loc.","t05-01-21":"Între timp **amestecătorul** (87) pregătește mortarul. Îi trebuie **nisip** (62) , **var** (63) și **apă** (64) . Varul stă lângă el într-un **sac** (71) ; **ucenicul zidarului** (111) îi aduce nisip în **roabă** (112) , iar **ucenicul** (113) stă la pompă (58) . Umple **găleata** (114) . Mortarul va fi gata îndată. **Cel care dă** (107) îl ia și îl duce pe scară la schelă, unde zidarul isprăvește această latură a casei.","t05-01-22":"Și acum: cum se numește lucrătorul care face **acoperișul** (31) ?","t05-01-23":"Ioan. — Este **învelitorul** (118) .","t05-tit-4":"Acoperișul casei.","t05-01-24":"Domnul Blanc. — Da, dar mai întâi vine **dulgherul** (115) .","t05-01-25":"Dulgherul face **căpriorii** (35) . Leagă **grinzile** (37) cu **cepuri** (117) . Lucrătorii aceia de sus, în pantaloni largi de catifea, sunt dulgheri. Unul ține o bucată de lemn, celălalt cioplește un cep cu **securea** sa (116) . Cel de lângă **coș** (41) este învelitorul. Bate șipcile de **grinzi** (*) , iar **ardezia** (66) de șipci. Uneori pune țiglă.","t05-01-26":"Acoperișul grajdului este de **țiglă** (55) , cel al casei de **ardezie** (32) , iar cel al verandei de **zinc** (24) .","t05-01-27":"Ioan. — Acoperișurile de zinc le face tot învelitorul?","t05-01-28":"Domnul Blanc. — Nu, este **tinichigiul** (121) sau **instalatorul**, acela care pune **lucarna** (38) în acoperișul casei. Tot el pune **jgheaburile** (43) și **burlanele** (42) . Lipește zincul și tabla. El a prins **paratrăsnetul** (40) și **girueta** (39) pe **fronton** (36) .","t05-01-29":"Ioan. — Așadar casa este gata?","t05-tit-5":"Uneltele.","t05-01-30":"Domnul Blanc. — Nu tocmai. **Ipsosarul** (99) ridică din **cărămidă** (61) pereții despărțitori, care o împart în odăi felurite. Pune **tencuiala** (70) pe **tavane** (26) și pe pereți. Acum lucrează la tavanul **verandei** (33) . Ca și zidarul, are o **mistrie** (100) și o **troacă** (101) .","t05-01-31":"Apoi tâmplarul face ușile, ferestrele, **dușumelele** (16) și **obloanele** (19) .","t05-01-32":"Acum lucrează în curte la **tejgheaua** sa (90) . Are un **fierăstrău** (94) , ca să taie **lemnul** (69) , o **rindea** (91) , o **menghină** (92) , o **daltă** (94 *bis*) , un **compas** (95) și un **ciocan de lemn** (95 *bis*) .","t05-01-33":"Ioan. — Ah, să fii tâmplar este și mai vesel decât să fii zidar! Unchiule, îmi cumperi o tejghea, un fierăstrău și o rindea? Voi face o cușcă pentru Grivei.","t05-01-34":"Unchiul. — Ți le cumpăr, băiete.","t05-01-35":"Ioan. — Ce bucuros sunt! Și cine este omul acela care stă la ușa de intrare?","t05-tit-6":"Lucrările de zugrăveală.","t05-01-36":"Domnul Blanc. — Este **zugravul** (102) . Stă pe scara lui cu o oală de **vopsea** (103) și cu **bidineaua** sa (104) . Acoperă lemnul ușii de intrare, ca să țină mai mult.","t05-01-37":"Tot el lipește tapetele în odăi.","t05-01-38":"**Tapițerul** (107) pe **scărița** (106) , pe **balcon** (28) , atârnă **storul** (29) .","t05-01-39":"Lucrătorul care stă la fereastra cea mare este **geamgiul** (96) . Pune **geamurile** (18) în **chit** (73) . Iar lucrătorul acela care stă în genunchi la ușa pivniței este **lăcătușul** (97) . Pune **broasca** (6) . **Pila** (98) stă lângă el.","t05-01-40":"Ioan. — Iar acela care bate cu **ciocanul** (84) într-o bucată de fier este tot lăcătuș?","t05-01-41":"Domnul Blanc. — Mai bine zis, este **fierar** (125) . Făurește **piesele de fier** (67) pentru **electrician** (124) , care stă pe acoperișul **remizei** (51) . Are o **vatră** (126) , o **nicovală** (127) și **clești** (128) .","t05-01-42":"Electricianul prinde **sârma de aramă** (44) a telefonului.","t05-tit-7":"Lucrul în grădină.","t05-01-43":"Unchiul. — În fundul **curții** (45) , lângă **gratii** (47) și **poartă** (48) , îl vezi pe **grădinar** (129) . Pregătește o **grădină** mică (49) . A săpat pământul cu **cazmaua** sa (131) , seamănă semințe și netezește cu **grebla** (130) . Apoi din **stropitoarea** sa (132) va uda **straturile** (50) , și plantele vor crește.","t05-01-44":"**Îngrijitorul de cai** (133) , care tocmai a țesălat calul și i-a dat nutreț, curăță **trăsura** (52) cu buretele, cu **pompa de mână** (134) și cu o găleată de apă. Apoi o va duce în remiză și va încuia ușa cu un **zăvor** greu (53) .","t05-01-45":"Iată, acum ești mulțumit, cred; lămuriri au fost destule.","t05-01-46":"Ioan. — Da, unchiule, dar aș vrea să văd casa pe dinăuntru.","t05-01-47":"Unchiul. — Aceasta va fi mâine. Domnul Roux îți va lămuri planul și va numi fiecare odaie.","t05-tit-8":"Împărțirea casei.","t05-apar-2":"*(Vezi planul.)*","t05-01-48":"Arhitectul. — Să mergem, Ioane, te voi purta prin părțile felurite ale casei.","t05-01-49":"Să intrăm la **parter** (7) . Iată butonul **soneriei** (11) . Urcăm cele trei **trepte** (14) ale **peronului** (9) , trecem **pragul** (10) **ușii de intrare** (8) — și iată-ne la piciorul **scării** (13) .","t05-01-50":"Ioan. — Acesta este coridorul.","t05-01-51":"Arhitectul. — Nu, acesta este **vestibulul** (12) . **Coridorul** (a) este în fund. La dreapta — **salonul** (b) și **sufrageria** (c) ; în fața sufrageriei — **bucătăria** (d) și **oficiul** (e) ; apoi, dinspre fațadă, **biroul** (f) . **Veranda** (23) cu **ușa** ei **cu geam** (25) se lipește de salon.","t05-01-52":"Acum să urcăm pe scară. Ține-te de **balustradă** (15) și numără treptele. Sunt paisprezece. Iată **palierul** (m) : suntem la **etajul** întâi (27) .","t05-tit-9":"Etajul întâi.","t05-01-53":"În fața scării — **closetul** (20) și **camera de toaletă** (j) . La dreapta o **cameră de culcare** frumoasă (g) cu două ferestre spre **fațada** (1) casei. La stânga — **baia** (1) și **camera de oaspeți** (i) cu o **alcovă** mare (h) . Lângă camera de culcare — **camera copiilor** (k) . Dă spre o **terasă** largă (21) . Sub această terasă un alt closet (20) , iar lângă zid — **clopotul** (22) , care sună la masă.","t05-01-54":"Ioan. — Să urcăm la **etajul al doilea**.","t05-01-55":"Arhitectul. — Etaj al doilea nu este. Sub acoperiș sunt numai **mansardele** (33) și podul (34) . Ocolul s-a sfârșit, putem coborî.","t05-01-56":"Ioan. — Mulțumesc, domnule, a fost foarte interesant. Îi voi povesti tatei tot ce am văzut.","t06-apar-1":"TABELUL Nr. 6 Casa pe dinăuntru, Mobila, Mâncarea, Luminatul.","t06-apar-2":"Casa este gata. Unchiul lui Ioan s-a mutat în noua sa locuință, a cărei împărțire o cunoaștem deja. Să vedem acum cum a mobilat-o. Mai întâi vom cerceta:","t06-tit-1":"Camera de culcare.","t06-c1-01-1":"1. — Am venit într-o clipă nepotrivită, fiindcă slujnica face curat în **cameră**.","t06-c1-02-1":"2. — Pe **lavoar** (1) stau ici și colo lucruri felurite, cu care se spală, se piaptănă și îndeobște se dichisesc. Sunt **ligheanul** (2) și **ulciorul** (3) , **peria de păr** (4) , **pieptenele** (5) , **săpunul** (6) și **buretele** (7) , în sfârșit **sticluța** (8) cu apă de gură.","t06-c1-03-1":"3. — Pe podea, înaintea lavoarului, stă o **găleată** (9) pentru apa murdară.","t06-c1-04-1":"4. — În **antreu** (10) se văd câteva **cuiere** (13) și două **umbrele** (11) într-un **suport** (12) .","t06-c1-05-1":"5. — De cealaltă parte a ușii stă **dulapul cu oglindă** (14) , în care se păstrează **rufăria** (15) .","t06-c1-06-1":"6. — Să folosim faptul că **camerista** (16) face **patul** (17) , și să îi cercetăm părțile. **Patul** (20) poartă o **somieră** bună (21) , pe care Justina va așeza îndată **salteaua** de lână (22) . Apoi va lua de pe scaune două **cearșafuri** (23) și **pătura** (24) . Pe urmă va pune la căpătâi **sulul** (25) și **perna** (26) , care stau împreună cu **plapuma de puf** (27) pe **covorul de lângă pat** (32) . Cu pămătuful va scutura **perdelele** (19) și **baldachinul** (18) , și o parte din treabă va fi făcută.","t06-c1-07-1":"7. — Apoi va trebui să facă puțină rânduială pe **noptieră** (28) , să întoarcă **deșteptătorul** (29) , să pregătească **lumânarea de noapte** (30) și să ducă **lumânarea** (31) , ca să curețe sfeșnicul.","t06-tit-2":"Coșul de lucru și garnitura căminului.","t06-c1-08-1":"8. — **Coșul de lucru** (34) de lângă **taburet** (33) are și el mare nevoie de rânduială. Va trebui împăturită **broderia** (35) , puse în **măsuța de lucru** (38) **degetarul**, **ațele** (36) , **acele** (37) și **foarfecele** (39) , și încuiat capacul măsuței cu **cheia** (40) .","t06-c1-09-1":"9. — Pe **măsuța rotundă** (41) din mijlocul camerei Justina va schimba apa din **carafă** (42) . Va pune **zahărul** în **zaharniță** (43) , va curăța **cleștișorul de zahăr** (44) și va duce **peria de haine** (46) .","t06-c1-10-1":"10. — Partea dreaptă a camerei îi va da mai puțină treabă, fiindcă **canapeaua** (47) și **perna** ei (48) sunt la locul lor, iar fiindcă nu este frig, nu s-a atins nimic nici din garnitura **căminului** (49) . **Lopățica** (50) , **cleștele** (51) , **caprele** (55) și **grătarul pentru cenușă** (56) sunt curate; **paravanul căminului** (54) nu este mișcat, iar **lada de lemne** (52) este plină de **lemne** (53) .","t06-c1-11-1":"11. — Va mai trebui să scuture **ceasul de cămin** (57) , **sfeșnicele** (58) și **tăvițele pentru mărunțișuri** (59) , și apoi să șteargă **oglinda** (60) .","t06-c1-12-1":"12. — Cât despre **leagănul** (61) copilașului (babo (*) ), este gata.","t06-tit-3":"Salonul.","t06-c2-01-1":"1. — Iată și salonul. Este o **cameră** foarte frumoasă. Căminul din colțul drept este împodobit cu o **statuetă** elegantă (1) și cu două **vaze** frumoase (3) , iar drapat cu un **lambrechin** de catifea (2) (*) .","t06-c2-02-1":"2. — Ca scânteile din vatră să nu aprindă covorul, înaintea căminului au pus un **paravan** de aramă (4) .","t06-c2-03-1":"3. — Alături stă deschis un **birou** elegant de damă (5) . Aici **stăpâna casei** (23) își scrie scrisorile.","t06-c2-04-1":"4. — Fereastra este împodobită cu **perdele de tul** (6) , strânse cu **șnururi** (8) pe **cârlige** (7) , și cu draperii grele de stofă cu **lambrechin** (9) deasupra.","t06-c2-05-1":"5. — În firida ferestrei o **jardinieră** (11) ține o **plantă** verde (10) , un palmier minunat, ale cărui frunze ajung aproape până la **lampa cu petrol** (12) .","t06-c2-06-1":"6. — **Abajurul** (13) l-a făcut Maria, **domnișoara** fermecătoare (14) de la **pian** (15) . Șezând foarte dreaptă pe **taburet** (16) , învață o bucată. Este foarte iscusită și foarte ordonată, ceea ce se vede din **dulăpiorul ei de note** (17) : acolo este rânduială deplină.","t06-tit-4":"Neastâmpăratul.","t06-c2-07-1":"7. — Fratele ei Pavel caută o **carte** (19) în **biblioteca** (18) . Este un **băiat** (20) neastâmpărat și cu totul de nesuferit. Atârnat de dulap ca să ajungă la o carte prea sus așezată, se primejduiește să răstoarne **bustul** (21) care stă deasupra.","t06-c2-08-1":"8. — Se folosește pentru această prostie de faptul că mama este prinsă în vorbă cu o prietenă, o **doamnă** (22) venită să stea la ea câteva zile. Mama șade pe **divan** (24) lângă **fotoliu** (25) , iar prietena ei pe un **scaun** (27) , din care ne este văzută numai **spătarul** (26) .","t06-c2-09-1":"9. — În **rama** mare (30) de pe perete este **portretul** (29) unei rude. În **albumul** (32) care stă pe masă sunt strânse **fotografiile** (33) celorlalte rude. Copiii tocmai l-au răsfoit, fiindcă **scaunele** (31) sunt încă adunate în jurul mesei.","t06-c2-10-1":"10. — **Vaza chinezească** de porțelan (34) , de lângă **cuțitul de hârtie** (35) , i-a fost dăruită Mariei de ziua onomastică, iar **paravanul** (36) care ocupă colțul camerei l-a adus din China unchiul ei.","t06-c2-11-1":"11. — Însuflețit de **tablourile** frumoase (37) de pe **perete** (42) , luminat de **candelabrul** din tavan (38) , ale cărui **becuri electrice** (39) luminează atât de vesel seara, acest salon pare foarte plăcut. **Covorul** moale (40) , întins pe podea, și **soneria electrică** atât de la îndemână (41) îl fac cu totul primitor.","t06-tit-5":"Sufrageria.","t06-c3-01-1":"1. — S-a sunat la masă. Toată familia, afară de Maria, s-a strâns în jurul mesei. Sufrageria este plăcut încălzită de o **sobă** de teracotă aleasă (1) , cu **burlanul** ei subțire (2) .","t06-c3-02-1":"2. — În această cameră este puțină mobilă. De-a lungul peretelui, deasupra **taburetului** (4) , atârnă o **fântâniță de spălat** împodobită (3) . Alături stă **bufetul** (5) , pe care se pun bucatele reci, desertul și vasele felurite care nu sunt încă de trebuință.","t06-c3-03-1":"3. — Astfel, pe raftul de sus vedem o **găină friptă** (7) , **peștele** (8) și **vaza** (10) cu **fructe** (9) . Mai jos stau **brânza** (11) , **pâinea** (12) și **serviciul** (13) , în care este tot ce trebuie ca să dregi salata: untdelemn, oțet, **sare** (14) și **piper** (15) . În sfârșit, pe raftul de jos stă o **plăcintă** (17) lângă **muștariera** (16) .","t06-c3-04-1":"4. — Ceasul din sufragerie, care se numește **de perete** (20) , este de o formă foarte neobișnuită. Este prins într-o ramă de lemn, în care se află și **barometrul** (19) și **termometrul** (18) .","t06-tit-6":"Cum se dă masa.","t06-c3-05-1":"5. — De jur împrejurul camerei pereții sunt îmbrăcați în **lambriuri de lemn** (21) din stejar ceruit. O **draperie** de stofă (22) închide destul de bine ușa care duce spre verandă. Acolo va merge familia după masă să bea cafea. **Ceștile** (24) și **farfurioarele** (25) sunt deja așezate pe **etajeră** (23) .","t06-c3-06-1":"6. — Deasupra mesei este prinsă de tavan o **lampă atârnată** (26) ; lumina ei foarte vie umple seara toată sufrageria.","t06-c3-07-1":"7. — Să privim acum **masa** însăși (27) . Când familia a intrat, masa era pusă. Pe **fața de masă** (28) au așezat la fiecare loc o **farfurie** (33) , un **șervet** (29) , o **lingură** (34) , o **furculiță** (35) , un **cuțit** (36) și un **pahar** (32) . Erau acolo și **sticle** (30) pentru vin și o **carafă** (31) pentru apă.","t06-c3-08-1":"8. — **Servitorul** (39) a adus mai întâi **supiera** (37) , în care supa încă aburește. Acum dă **felul** întâi (38) , cel de carne. Apoi îi va servi pe toți cu cele pe care le-am numit; și în sfârșit, după **desert**, se va folosi de faptul că stăpânii au trecut pe verandă ca să strângă masa și să facă din nou rânduială în sufragerie.","t06-c3-08-2":"*Observație.* — *Cuvintele obișnuite despre mâncare sunt date aici numai în linii mari. Lista va fi întregită în cele două tabele «Hotelul» (nr. 13) și «Piața» (nr. 15).*","t06-tit-7":"Bucătăria.","t06-c4-01-1":"1. — În bucătărie, unde privim prin ușa întredeschisă, ne întâmpină o neorânduială pitorească. Înaintea **vetrei** (1) , unde trosnește **focul** (3) , este așezată **mașina de frigare** (5) . O **friptură** minunată (7) este trasă în **frigare** (6) și se coace.","t06-c4-02-1":"2. — **Foalele** (8) și **lopățica de cărbuni** (9) , de care s-au folosit adineauri, au rămas pe podea împreună cu **butucii** (10) .","t06-c4-03-1":"3. — Pe polița căminului este rânduială: **felinarul** (11) , **cutia de chibrituri** (13) cu **chibriturile** (12) , **sfeșnicul** (14) și **sfeșnicul de noapte** (15) cu **lumânarea** sa (16) — toate la locul lor. În schimb **găleata mare de cărbuni** (18) , plină de **cărbuni** (17) , după care **bucătăreasa** (23) tocmai a coborât în pivniță, a fost lăsată în mijlocul bucătăriei.","t06-c4-04-1":"4. — Adevărul este că biata femeie trebuie să se grăbească, pentru ca prânzul să fie gata la vreme. Acum este la **mașina de gătit** (19) și amestecă **sosul** (24) , căruia nu i se poate îngădui să se ardă.","t06-c4-05-1":"5. — În **cuptor** (20) se coace plăcinta pe care a făcut-o copiilor pentru gustare. Deasupra mașinii atârnă **polonicul** (21) și **spumiera** (22) .","t06-tit-8":"Vasele de bucătărie.","t06-c4-06-1":"6. — **Garnitura de cratițe** (25) , care atârnă în fundul camerei, este foarte curată. **Cratițele** frumoase de aramă (26) , **oala de lapte** (27) , **strecurătoarea** (28) și **răzătoarea** (29) sunt curățate cu grijă.","t06-c4-07-1":"7. — **Solnița** (30) stă pe un polițar mic lângă **ceainic** (31) și lângă **damigeana de untdelemn** (32) . În **sertar** (33) , se vede treaba, stau tacâmurile și cuțitele de bucătărie.","t06-c4-08-1":"8. — **Mătura** (34) și **pămătuful de pene** (35) stau în colț. Bucătăreasa tocmai s-a folosit de **butucul de tăiat** (36) ; l-a lăsat lângă fereastră.","t06-c4-09-1":"9. — **Ștergarul** (37) atârnă pe perete lângă **pâlnie** (38) . În această parte a bucătăriei se țin **grătarul** (39) , **satârul** (40) și **fundul de tăiat** (41) . Apoi, deasupra satârului, pe **poliță** (42) , stau **oalele** (43) , **tuciul** (44) cu **capacul** său (45) și **cazanul** (46) . **Tigaia** (47) atârnă alături.","t06-c4-10-1":"10. — Numai **robinetul** de aramă (48) aruncă o sclipire în acest colț. **Chiuveta** (49) , pe care stă un **ulcior** mare (50) , trebuie să fie foarte la îndemână cu dulăpiorul ei, unde se țin **butoiașul de oțet** (51) cu **cepușorul** său (52) , **lada de gunoi** (53) și **vasele murdare** (54) .","t06-tit-9":"Ce se mai ține în bucătărie.","t06-c4-11-1":"11. — **Albia** mare (55) , în care se spală **zarzavatul** (58) , și **cazanul** de fontă (56) , care stă pe **pardoseala de teracotă** (57) , țin de bună seamă tot de acest dulăpior.","t06-c4-12-1":"12. — Mașini de gătit bucătăresei nu îi lipsesc, căci iată aici, pe colțul mesei, stă un **bec de gaz** (59) , iar pe el se încălzește apă într-o cratiță. **Aburul** (60) care iese din ea ne spune că apa trebuie să fiarbă. Apa aceasta este de bună seamă pentru cafea, fiindcă iată la celălalt capăt al mesei **ibricul de cafea** (64) și **râșnița de cafea** (63) .","t06-c4-13-1":"13. — Becul este legat de **țeava de gaz** (62) cu un **furtun de cauciuc** lung (61) .","t06-c4-14-1":"14. — **Femeia cu ziua** (66) , care vine să o ajute pe bucătăreasă, pregătește zarzavatul pentru masă. Când va fi curățat și spălat, îl va pune în **cratiță** (65) până când va veni vremea să fie fiert.","t06-tit-10":"Baia. *(Camera de scăldat.)*","t06-c5-01-1":"1. — Mai rămâne să privim într-un singur loc, ca să cunoaștem camerele de căpetenie ale casei: să vedem întocmirea băii. Nu va fi lung, fiindcă este mică, și vom vedea repede că **cada** (1) are un **cazan** bun (2) , că **săpuniera** (3) este la îndemâna celui care se scaldă, iar **cuierul de prosoape** (5) trebuie să ușureze uscarea **prosoapelor** (4) .","t06-c5-02-1":"2. — Pereții acestei camere sunt acoperiți cu **plăci smălțuite** (6) , ceea ce a îngăduit să se pună **dușul** (7) , fără teama că apa care stropește la folosire îi va strica. Un **lighean** mic de zinc (8) , pentru băi de picioare, întregește mobilierul.","t07-apar-1":"A DOUA SERIE TABELUL Nr. 7","t07-tit-1":"*Prima scenă.*","t07-tit-2":"Satul iarna.","t07-c1-01-1":"1. — De sărbătorile anului nou am mers cu tata la Satul Nou, un cătun unde el avea treburi.","t07-c1-02-1":"2. — Am mers cu **diligența** (11) , care umblă între oraș și acest sat; dar fiindcă era foarte frig, călătoria într-o trăsură atât de neîncăpătoare nu a fost deloc plăcută.","t07-c1-03-1":"3. — De aceea ne-am bucurat din inimă când **surugiul** și-a oprit diligența în piață, înaintea **hanului** (2) *«Ursul Alb»*. **Hangiul** (4) ne aștepta în prag, fumându-și liniștit **pipa**.","t07-c1-03-2":"Ne-a poftit înăuntru, și nu a trebuit să fiu rugat de două ori ca să mă așez înaintea focului de viță care trosnea în vatră. Atunci nu mi-a mai păsat de **crivățul** tăios, de care scârțâia vechea **firmă** (3) și care ducea în rotocoale negre **fumul** (1) ce ieșea din coș.","t07-c1-04-1":"4. — Era ceasul mesei. Fără zăbavă am dat cinstea cuvenită mâncării simple, dar gustoase, care ni s-a dat (*) .","t07-tit-3":"Câteva vizite.","t07-c1-05-1":"5. — După masă am mers cu tata, care este agent de asigurări, la clienții lui. Mai întâi l-am cercetat pe **fierar** (5) , care locuiește lângă han. Potcovea un cal. M-am minunat de puterea ucenicului său, care ținea strâns **copita** calului lângă șorțul lui de piele, în vreme ce fierarul bătea **potcoava** (6) cu lovituri grele de ciocan.","t07-c1-06-1":"6. — Apoi am mers la **cizmarul** satului (7) , la bătrânul Iacob. Deși îi slujea drept firmă o **cizmă** minunată, se mulțumea să petice o pereche veche de ghete scâlciate.","t07-c1-06-2":"Bătrânul ne-a spus râzând: «La oraș eram „cizmar”, și nu aveam mușterii. Aici sunt „cârpaci”, și am de lucru cât poftești».","t07-c1-07-1":"7. — Ne-a vorbit despre vecinul său **bărbierul** (8) , ai cărui mușterii sunt toți nemulțumiți. **Briciurile** lui sunt totdeauna știrbite, iar **foarfecele** nu taie niciodată cum trebuie. Dar fiindcă este singurul bărbier din sat, oamenilor, se înțelege, nu le rămâne decât să se bărbierească și să se tundă la el. Pe deasupra este un om zgârcit și neprietenos.","t07-c1-08-1":"8. — Din fericire, ceilalți **vecini** nu îi seamănă. **Rotarul** (9) , de pildă, este un om bun, harnic și îndatoritor. Să îi dai căruța la dres este o plăcere. Lucrul lui este totdeauna curat făcut.","t07-c1-09-1":"9. — Nici de **șelar** (10) nu s-a plâns bătrânul Iacob, căruia uneori îi ajută să coasă **hamurile**, când munca nu rabdă zăbavă.","t07-c1-09-2":"Tata l-a întrebat de familie. «Toți sănătoși. Nepoata mea este la **școală** (12) . **Învățătoarea** (13) este foarte mulțumită de ea; este o **elevă** bună (14) . Nu ca haimanaua asta, băiatul meu; numai jocuri are în cap. **Învățătorul** (15) nu îl poate face nicicum să învețe măcar ceva».","t07-tit-4":"Vorbele satului.","t07-c1-10-1":"10. — Apoi bătrânul ne-a povestit noutățile satului. Aveau de gând să construiască o școală nouă, fiindcă aceea din **primărie** a ajuns prea strâmtă. Nu ar fi fost greu, căci ajungea să cumpere o parte din grădina **morarului**. Bietului om i-ar fi prins tare bine. De la gerurile cele mari **pietrele** **morii** (16) nu au putut măcina grâul, fiindcă **roata** (17) a fost prinsă de **gheață** (25) pe **pârâu** (23) .","t07-c1-11-1":"11. — «Fiindcă veni vorba de clădiri: ați văzut noua noastră **biserică** (18) ? Este foarte pitorească sub căciula de zăpadă. **Ciorile** (19) , care nu își mai recunosc vechea clopotniță, se așază posomorâte pe copacul cel mare din **cimitir** (20) ».","t07-c1-12-1":"12. — Pomenirea cimitirului i-a adus aminte cizmarului de cunoscuții tatei care au murit în anul trecut. «Câte **morminte** (21) , domnule, s-au adăugat celor vechi sub **chiparos** (22) ! Moartea l-a luat pe bătrânul nostru notar. Tot satul a fost la **înmormântarea** lui».","t07-c1-13-1":"13. — «Uite-l pe urmașul lui patinând pe pârâu. A trecut deunăzi ca să îi dreg cureaua **patinei** (26) , care s-a rupt».","t07-c1-14-1":"14. — «Iar colo, pe malul pârâului, noul **paznic de câmp** (27) . Este fost jandarm și spaima haimanalelor din sat. Se împrăștie de îndată ce îi zăresc **jambierele** (29) și **șapca** (28) ».","t07-c1-15-1":"15. — «A! uite-l pe bătrânul Iosif ducând o **căruță de vreascuri** (30) brutarului. — Într-adevăr, a spus tata, îi recunosc hamurile de **catâri** (31) . Am de vorbit cu el, și mă voi folosi de prilej. Rămâi cu bine, bătrâne Iacob».","t07-c1-16-1":"16. — Tocmai când ieșeam, copiii satului ieșeau din școală și se aruncau pe **ghețușul** (33) , primejduindu-se să cadă și să își rupă ceva la **cădere** (34) . Unul dintre ei și-a luat de la rotar **sania** (32) , a pus în ea un tovarăș și a pornit în fugă.","t07-c1-17-1":"17. — Alții s-au repezit la **nămetele** (37) de lângă **pod** (40) și au început să bombardeze **omul de zăpadă** (39) , pe care îl făcuseră în ajun și căruia îi dăduseră o pălărie, o pipă și o traistă de școală pe umăr.","t07-c1-18-1":"18. — Nu le păsa de vântul înghețat și de ger. Cei mai mulți nu aveau nici măcar **fular** (35) , iar ca să se încălzească după jocul cu **bulgări de zăpadă** (38) , le ajungea un pumn de **castane** (42) fierbinți, cumpărate de la bătrâna Jacqueline, **precupeața**, care tremură de frig sub **șalul** ei prea subțire (43) .","t07-tit-5":"*A doua scenă.*","t07-tit-6":"Ferma primăvara.","t07-c2-01-1":"1. — Cu toate bucuriile iernii, primim cu veselie adâncă întoarcerea **primăverii**.","t07-c2-01-2":"Ce tablou mângâietor este curtea fermei seara, în mai!","t07-c2-02-1":"2. — La zare **soarele** (1) apune încet, scăldând **câmpurile** (3) în **raze** purpurii (2) . **Plugarul** harnic (6) se grăbește să își are **ogorul** (4) .","t07-c2-02-2":"Cu **plugul** său (5) , tras de un **cal** puternic (7) , trage **brazda** (8) , în care **semănătorul** (9) va împrăștia cu pumnul **sămânța** care va da spice de aur.","t07-c2-03-1":"3. — **Cosașii** (11) au cosit cu coasele lor iarba livezii, întorcătorii au uscat **fânul** (10) , întorcându-l cu **furcile** (12) și cu greblele, și iată-i că se întorc acasă.","t07-c2-03-2":"Unii merg înaintea carului greu tras de boi, ducând uneltele pe umăr. Alții, mai leneși, s-au așezat în tihnă pe fânul înmiresmat.","t07-c2-04-1":"4. — Trecând, îl salută prietenește pe **grădinar** (16) , care trudește în **livadă** (13) , retezând **pomii** și altoind **perii** (14) . **Prunii** (15) sunt în floare, iar în **grădina de zarzavat** bine gunoită (17) legumele, varza și salata sunt deja frumoase.","t07-c2-04-2":"Pe gardul scund un **păun** frumos (18) își desface coada, ca să își arate penele minunate.","t07-tit-7":"Curtea fermei.","t07-c2-05-1":"5. — Ușile **grajdului** (19) sunt deschise, și se văd ieslea și **așternutul** (23) **iepei** (21) , pe care **îngrijitorul de cai** (20) tocmai a deshămat-o. **Mânzul** (22) , atât de caraghios pe picioarele lui lungi, merge după mamă, zburdând.","t07-c2-06-1":"6. — Lângă **fântână** (29) **vacile** (25) vin să bea dintr-o **albie** de lemn (26) , care le slujește de adăpătoare. **Vițelul** (24) se folosește de prilej ca să sugă, iar **boul** (27) , simțind mirosul bun al nutrețului, mugește vesel și își înalță mândru capul cu **coarnele** puternice (28) .","t07-c2-07-1":"7. — Toți sunt la lucru. **Lucrătoarea** (32) ține **funia** (31) fântânii. Scoate apă cu **găleata** (30) , ca să adape vitele. Lângă **șură** (33) un om adună paiele risipite, iar înaintea ușii **fermei** (34) o **torcătoare** bătrână (35) cu furca ei și cu **caierul** toarce **inul** sau **cânepa**, ca în zilele de altădată.","t07-tit-8":"Fermierul.","t07-c2-08-1":"8. — **Fermierul** (36) cârmuiește toată această muncă și le dă oamenilor săi îndrumări. Poruncește să fie strânse sub șopron **grapa** (40) și **târnăcopul** (39) , lăsate lângă **cușca** (38) **câinelui** (37) .","t07-c2-09-1":"9. — Strigătele lui sperie **porumbelul** (41) , care zboară cât poate spre **porumbar** (42) , și **găinile** (43) , care se grăbesc înapoi spre **coteț** (44) .","t07-c2-10-1":"10. — Înaintea **staulului** (48) bătrânul **păstor** (45) își adună **turma** (49) . Ținându-și **bâta** (46) , care nu se desparte de el, ca nici **bluza** decolorată (47) , duce în țarc **berbecii** (50) , **oile** (53) , **mieii** (54) , **caprele** (51) și **iezii** (52) . **Câinele** său credincios (55) , Argus, merge cel din urmă și îi grăbește cu lătratul pe cei rămași în urmă.","t07-c2-11-1":"11. — Tot acest zgomot și această forfotă nu tulbură liniștea bunei **vaci cu lapte** (56) , care își zdrăngăne **talanga** (57) în vreme ce este mulsă înaintea ușii **grajdului de vite** (58) .","t07-c2-12-1":"12. — Parcă înțelege că trebuie să dea lapte, ca **fermiera** (60) să poată bate **untul** în **putinei** (61) sau să facă **brânzeturi** alese (64) , care se zvântă pe o scândură pusă de-a curmezișul **cazanului** (63) .","t07-c2-13-1":"13. — Toată **lăptăria** (59) o ține curată **argatul** (65) , care tocmai a spălat **bidoanele** (62) în găleata mare pe care o duce.","t07-tit-9":"Curtea păsărilor.","t07-c2-14-1":"14. — Cu saboții lui grei de lemn umblă destul de stângaci și de aceea sperie **curcanul** (68) , **rațele** (66) , **rățoii** (67) și **gâștele** (69) , care își cască larg **ciocurile** (70) și ridică o gălăgie neliniștită.","t07-c2-14-2":"**Cocoșul** (71) , mai războinic, își înalță **creasta** roșie (72) , își scutură penele **cozii** (73) și scoate un «cucurigu» răsunător.","t07-c2-15-1":"15. — **Cloșca** (74) scurmă în **grămada de gunoi** (81) cu **puii** ei (75) . **Purcelul** (78) aleargă la mamă, la **scroafa** uriașă (77) , care se vede lângă coteț.","t07-c2-16-1":"16. — În cuștile lor **iepurii** (79) mănâncă lacom **iarba** fragedă (80) , pe care le-o aduce fata fermierului. Eugenia își iubește mult iepurii și în fiecare zi, după ce ia din coteț **ouăle** proaspete (76) , vine să își cerceteze micii prieteni.","t08-apar-1":"TABELUL Nr. 8 *Prima scenă.* Secerișul (*) . — Chipul câmpurilor.","t08-c1-01-1":"1. — Odată cu venirea **verii** câmpurile și-au schimbat din nou chipul. Sămânța încredințată brazdei a răsărit; din pământ s-a ridicat o plantă verde mică și și-a dat spicul. Bobul s-a umplut, apoi s-a copt, și acum nu mai rămâne decât să se strângă secerișul.","t08-c1-02-1":"2. — **Florile de câmp** s-au deschis. **Albăstrelele** (1) , **macii** (2) și **degețelul** (3) aduc în tonul neted al grânelor o ceartă veselă cu **corolele** lor proaspete.","t08-c1-03-1":"3. — Pomii s-au îmbrăcat în frunze; roadele s-au copt. Micul **cireș** (4) se pleacă sub **cireșele** frumoase (5) , pe care copiii le rup și le mănâncă cu desfătare.","t08-c1-04-1":"4. — Turma poate fi acum toată ziua în voie.","t08-c1-04-2":"**Mieii** (6) au crescut și au ajuns **oi** frumoase (7) și **berbeci** frumoși (8) cu lână deasă. Pasc liniștiți **iarba** pe **pășune** (9) , presărată cu **margarete**.","t08-c1-04-3":"Curând acestor animale li se va tunde **lâna**, din care se face postavul pentru hainele noastre.","t08-tit-2":"Păstorul.","t08-c1-05-1":"5. — **Păstorul** (10) , pare-se, nu se uită prea mult la ele. Îl privește numai furtuna care trece la zare, iar **ciobănașul** (13) , ducându-și **plosca** la gură (14) , pare și mai fără grijă.","t08-c1-06-1":"6. — Zăpușeala apasă; iată și **câinele** (15) care merge să se răcorească; lipăie apa proaspătă a **pârâului** (16) și sperie o biată **broască** mică (17) , pitită în iarba de pe mal. Aceasta sare în apa limpede, unde înfloresc **nuferii** (18) .","t08-c1-07-1":"7. — **Codobatura** (19) se scaldă lângă micul **izvor** (20) , care țâșnește între două pietre și se ascunde sub **tufișurile ghimpoase** (21) și sub **mărăcinii de păducel** (22) .","t08-tit-3":"Secerișul.","t08-c1-08-1":"8. — Pentru copiii satului strânsul grâului este o vreme foarte veselă. Se dau vesel **de-a berbeleacul** (24) pe **clăile de paie** (23) , îi ajută pe **secerători** (26) , și în vreme ce aceștia cosesc **holda** (27) cu **coasele** lor (25) , bine ascuțite pe **cute** (30) , ei strâng grâul și îl leagă în **snopi** (31) sau în **legături** (32) .","t08-c1-09-1":"9. — Uneori celor mai mari li se dă să taie cu **secera** (12) **tulpinile de aur** (28) , care poartă **spice** grele (29) , pline de boabe; iar cei mici, păzind **vitele** (33) care pasc pe **livadă** (34) la umbra **teiului** mare (35) , prind cu **fileul** lor (36) **fluturi** frumoși.","t08-c1-09-2":"Unii se urcă chiar în **car** (37) , ca să așeze snopii care li se dau cu **furca** (38) .","t08-c1-10-1":"10. — Pe toată **câmpia** (39) , unde își iau zborul **ciocârliile** (41) , este mare forfotă. Toți sunt prinși cu secerișul. Dar în vreme ce săracii se apucă tot de uneltele vechi — **coase, seceri** și **îmblăcie** (40) — proprietarii bogați își seceră grâul sau **secara** (43) cu **secerătoarea** (42) . Apoi, fără să ducă snopii în șură, fac acolo pe loc **stoguri** mari (44) .","t08-c1-11-1":"11. — Pe urmă se aduce **batoza** (47) , pe care o învârtește **locomobila** (45) prin **cureaua de transmisie** (46) , și astfel bobul se desparte de **paie** fără să părăsească ogorul unde a fost semănat.","t08-tit-4":"Furtuna.","t08-c1-12-1":"12. — În vremea secerișului izbucnesc adesea **furtuni** puternice (53) . Mai întâi se aude din depărtare bubuitul **tunetului**; se ridică un **vânt de apus** (54) puternic și îndoaie până la geamăt cei mai mari copaci ai **pădurii** (49) . **Nori** negri (56) iau cerul cu asalt; îi taie zigzagurile orbitoare ale **fulgerului** (55) . Începe să cadă **ploaia**, iar uneori și **grindina**, culcând grâul gata de seceriș.","t08-c1-13-1":"13. — Adesea fulgerul aprinde vreo clădire. Astfel, anul trecut acoperișul **morii de vânt** (50) a ars din temelii, iar cele două **aripi** ale ei (51) au fost sfărâmate.","t08-c1-14-1":"14. — După câteva ceasuri se întoarce liniștea. La zare se ivește un **curcubeu** strălucitor (52) , și firea se apucă din nou de viața întreruptă o vreme. Sătenii, adăpostiți în **colibe** (48) , se întorc la lucru și se apucă cu vitejie să dreagă paguba abia suferită.","t08-tit-5":"*A doua scenă.*","t08-tit-6":"Vânătoarea. — Culesul viei. — Pescuitul.","t08-c2-01-1":"1. — Spre sfârșitul lui **august** sau pe la mijlocul lui **septembrie**, după ținut, se deschide vânătoarea. De îndată ce cele dintâi raze de soare scot **șopârlele** (2) din găuri, **vânătorul** (5) și iese cu **câinii** săi (4) .","t08-c2-02-1":"2. — Și-a pus **costumul de vânătoare** trainic (9) din postav gros și **jambierele** de piele, care îi vor îngădui să meargă prin iarba udă, unde se ascund **broaștele râioase** (1) ; și-a luat **pușca** (6) și **tolba** (10) — și la drum.","t08-c2-03-1":"3. — Focul vânătorii îl duce chiar în mijlocul viei, unde culesul este în toi. Copiii viticultorului, care de obicei păzesc caprele lângă drum, le lasă astăzi să pască unde vor și, legând de un par pe bătrânul **țap** (3) , care de bună seamă s-ar folosi de slobozenie ca să fugă, își iau și ei partea de veselie. Unul scoate un ciorchine din **coșul de struguri** (12) și se joacă stoarcând **zeama** (14) într-o **ceașcă** (13) , ca să iasă must (vin nefermentat). Altul se încununează cu o **cunună de frunze** (15) , pe care tocmai a împletit-o. Lângă ei **vrăbii** obraznice (16) vin până la teasc, ca să fure struguri.","t08-c2-04-1":"4. — În vreme ce copiii se joacă, bărbații lucrează. **Culegătorii** (18) duc strugurii în pivniță în **coșuri de spate** (17) ; **dogarul** (19) drege **butoaiele** (20) , cercetează dacă **doagele** (22) și **fundurile** (21) sunt întregi și schimbă **cercurile** plesnite (23) . Tot el a făcut **căzile** mari (25) , în care se varsă **strugurii** (26) , ca să fermenteze.","t08-c2-05-1":"5. — Când fermentarea se sfârșește, vinul se trage, iar rămășița se pune sub **teasc** (28) ; strângând încet **șurubul** mare (29) , se stoarce zeama, care curge în **cadă** (32) și mai dă **vin** (31) .","t08-tit-8":"Berea și cidrul.","t08-c2-06-1":"6. — Pe zidul **pivniței** (27) se cațără o ramură de **hamei** (30) . Aici este numai podoabă, dar în alte țări, unde vița este foarte rară, hameiul se cultivă ca să se facă **bere**.","t08-c2-07-1":"7. — Micul **măr** (33) se pleacă sub mere, care vor da un **cidru** ales când se vor coace. În **colivia** lor (34) **canarul** (35) și **sticletele** (36) privesc cu pizmă vrăbiile care zburdă în voie.","t08-c2-08-1":"8. — Cât cuprinde ochiul, pe coasta dealurilor stau șiruri de **araci** (40) , care sprijină **vițele** minunate (39) , grele de **ciorchini**.","t08-c2-08-2":"Tot anul **viticultorul** (42) a trudit ca să își îngrijească via (38) , și iată-l răsplătit pentru munca lui cu o recoltă bună. **Culegătoarele** (41) umplu căzile puse pe car, tras de **catâri** (43) , și toți sunt veseli.","t08-tit-9":"Pescuitul.","t08-c2-09-1":"9. — Tot așa și la **pescarii cu undița** (44) , care au venit în zori să se așeze lângă apă cu **undițele** lor (45) .","t08-c2-09-2":"**Peștele** (47) prinde cârligul de îndată ce lasă în apă **firul** (46) , și abia apucă să schimbe **momeala**, că o nouă jertfă se zbate deja la capătul firului.","t08-c2-09-3":"Totuși **pescarul cu năvodul** (48) , care își aruncă plasa din **barcă** (49) spre mijlocul **râului** (50) , prinde mult mai mult.","t08-c2-10-1":"10. — Toamna este vremea plimbărilor frumoase: pe jos, **călare** (52) , cu **bicicleta** (53) , cu **automobilul** (54) . **Drumurile** (51) sunt curate, și lumea se folosește de ultimele zile frumoase, fiindcă **rândunelele** (56) se strâng deja pe acoperișuri, ca să plece în țările calde. Frunzele **alunului** bătrân (57) se îngălbenesc, **alunele** cad, iar **copacii** înalți, care stau în **crâng** (58) pe **înălțime** (59) , se vor despuia curând.","t08-c2-11-1":"11. — **Soarele** (60) răsare mai târziu, zilele se fac mai scurte, **dimineața** începe să se simtă un frig destul de tăios, și iată că stoluri de **sitari** (61) părăsesc ținutul nostru neprimitor.","t09-apar-1":"TABELUL Nr. 9","t09-tit-1":"*Prima scenă.*","t09-tit-2":"Munții. — Stațiunea balneară.","t09-c1-01-1":"1. — Sunt de o săptămână la Pratz. Nu pot spune toată uimirea pe care am încercat-o stând înaintea minunatului **lanț de munți** (1) al Pirineilor, a cărui **creastă** (2) se taie pe cerul albastru ca un fierăstrău uriaș.","t09-c1-02-1":"2. — Nu îmi închipuiam că **vârfurile** pirineene (3) pot ajunge la o asemenea **înălțime**, și am rămas uimit de **ghețarii** minunați (5) și de **piscurile** înzăpezite (4) , pe care se năpustesc **avalanșe** atât de înspăimântătoare.","t09-tit-3":"Priveliște de munte.","t09-c1-03-1":"3. — Chiar a doua zi după sosire am mers la vechiul **vulcan** stins (6) de lângă Pratz. Pe marginea goală și stearpă a **craterului** se văd încă limpede urmele lăsate de **lavă**, care a curs acum câteva veacuri pe **coasta muntelui** (7) . Pe una dintre **râpe** am izbutit să găsesc câteva bucăți din această lavă.","t09-c1-04-1":"4. — Pratz stă la hotar, iar **cetatea** (8) , care păzește **trecătoarea** (27) dintre Franța și Spania, seamănă mult cu vechile castele de pe malurile Rinului, care parcă pândesc **prada** din vârful stâncii lor.","t09-c1-05-1":"5. — Un **vultur** uriaș (9) , al cărui cuib este aproape de **fort** (8) , îmi atrage adesea luarea-aminte. Această **pasăre răpitoare** cu **cioc** puternic aduce adesea puilor un miel sau un ied strâns în **gheare**. **Aripile** îi sunt atât de mari, încât poate pluti multă vreme cu povara ei grea.","t09-tit-4":"Drumețul.","t09-c1-06-1":"6. — Plimbarea cea mai plăcută de aici este drumul spre **cascada** (10) de la Coo. **Apa căzătoare** se prăvale în vârtej și apoi se face nevăzută ca un **pârâu** drăguț în **pădurea de brazi** (11) de la apus de târg. Am urcat prin această pădure până la **stația meteorologică** (12) și de pe vârful **turnului** am cuprins cu privirea toată **panorama** ținutului. **Priveliștea** este minunată, și se pare că **firea** a risipit asupra acestui ținut toate comorile pe care le avea la îndemână.","t09-c1-07-1":"7. — Ca să coborâm, am luat **funicularul** (13) și am coborât la o **stație** mică lângă **ruinele** (14) vechiului **castel feudal**, în care locuiau odinioară stăpânii Pratzului.","t09-c1-08-1":"8. — Bietul castel! Ce trebuie să gândească văzând dedesubtul lui îngrijita **stațiune balneară** (15) , ajunsă **stațiune de ape** la modă?","t09-c1-08-2":"**Clima** este atât de plăcută aici, iar **apa minerală** atât de tămăduitoare, încât **cura** care se face la **sanatoriu** (17) este o adevărată plăcere.","t09-tit-5":"Stațiune balneară plăcută.","t09-c1-09-1":"9. — Într-adevăr, s-a făcut totul ca șederea să fie plăcută. Au construit un **viaduct** mare (16) pentru calea ferată; **parcul** (18) de la **cazinou**, unde se dau **concerte**, este întocmit fermecător. Câteva **vile** elegante (19) au fost ridicate în jurul **cazinoului** (21) , iar **șoseaua** foarte bine ținută (22) face umblatul nespus de lesnicios.","t09-c1-10-1":"10. — Un simplu **terasament** (23) desparte **drumul** (20) de **valea** însăși (25) , în fundul căreia se află un **lăculeț** grațios (26) , care hrănește un **pârâu** limpede (24) .","t09-c1-11-1":"11. — De cealaltă parte a văii se lucrează o **mină** de fier (28) . Am fost de câteva ori să văd cum coboară **minerii** în **puț**, și am intrat chiar în **galerie**, unde ei își petrec ziua scoțând **minereul**, în care se află **metalul**.","t09-c1-12-1":"12. — Lângă mină au construit o **turnătorie** mare, ca să folosească pe loc bogățiile scoase din ea. **Furnalul** (29) , încălzit cu **cărbunele** de aici din belșug, îngăduie să se scoată **fonta** repede și ieftin.","t09-c1-13-1":"13. — Nu departe de mină se lucrează o **carieră** (30) . Bătrânul **cioplitor în piatră** desprinde cu **târnăcopul** său nu **granit**, nu **porfir** și nici măcar **gresie**, ci simplă **piatră de construcție** pentru zidirea caselor.","t09-c1-14-1":"14. — Una dintre cele mai frumoase podoabe ale acestui ținut este **bradul** (31) . Pretutindeni — în fundul **râpei** (32) , pe malul **șuvoiului** (33) , lângă **prăpastie** (34) sau lângă râpă — acele lui subțiri își aduc nota verde.","t09-tit-6":"Plimbări pe jos.","t09-c1-15-1":"15. — Mă folosesc de vacanță ca să fac plimbări lungi. **Potecile** (35) care șerpuiesc pe munte îngăduie să faci câțiva **kilometri**, iar adesea și câteva **leghe**, fără să bagi de seamă depărtarea.","t09-c1-15-2":"**Bornele** (36) și **indicatoarele** (37) însemnează potecile, pe care întâlnești adesea un tânăr **muntean** (38) cu **desaga** (40) la șold, ducând o **marmotă** (39) , sau vreun **țigan** (41) , la care **căciula de blană** (42) se ceartă ciudat cu **mantaua** veche și ruptă (43) . Duce în **lanț** un **urs** învățat (44) .","t09-tit-7":"Ascensiuni.","t09-c1-16-1":"16. — Aproape în fiecare zi merg cu **călăuza** (48) la o **ascensiune**, și sunt foarte mândru când, cu **ranița** (47) în spate și cu **alpenstockul** în mână, ca un adevărat **turist** (46) , iau cu asalt **stâncile** (45) .","t09-c1-17-1":"17. — De pe vârful muntelui oamenii de pe câmpie nu par mai mari decât furnicile; **turma de oi** (50) , care paște pe **pășune** (49) , seamănă cu o jucărie de copil. **Pinul** (51) sau chiar **cabana** de lemn (52) este un punct abia zărit pe verdeață.","t09-c1-18-1":"18. — În aceste plimbări întâlnim adesea pe **potecă** (53) **vânătorul de capre negre** (54) , purtând pe umăr animalul ucis adineauri.","t09-c1-19-1":"19. — Am pus în ierbarul meu o frunză foarte deosebită de **ferigă** (55) și o crenguță trandafirie drăguță de **iarbă neagră** (57) , pe care am rupt-o la intrarea într-o **peșteră** mică (56) la ultima plimbare.","t09-tit-8":"*A doua scenă.*","t09-tit-9":"Pădurea. — Vânătoarea.","t09-c2-01-1":"1. — Ieri am petrecut în pădure o zi încântătoare. Viața harnică a animalelor și a **insectelor** (5) care trăiesc acolo mă interesa mult.","t09-c2-01-2":"**Păianjenul** (1) , țesându-și **pânza** (2) între două crengi ca să prindă **musca** (3) care trece în zbor; **melcul** (4) , târându-se greu cu căsuța lui; rădașca, pândind prada; furnica harnică, muncind lângă **furnicar** (6) — toate aceste vietăți mici mișunau și trudeau cu o putere neobișnuită.","t09-c2-02-1":"2. — **Șarpele** (7) , pe care mai întâi l-am luat drept **viperă**, iar el s-a dovedit un **șarpe de casă** nevătămător, s-a încolăcit sub trunchiul unui copac și din când în când își scotea căpșorul subțire, mereu parcă gata să muște. Înaintea mea se târa greu un **limax** mare (8) , care mâncase una dintre **fragile** mici și gustoase (11) , de care sunt aici o mulțime.","t09-c2-03-1":"3. — Pământul era așternut cu **flori de pădure**: **ciuboțica cucului** (9) , **saschiul** (10) și multe alte plante necunoscute mie înfloreau printre **smocurile de iarbă** (12) .","t09-c2-04-1":"4. — În acest ținut **trufa** este aproape tot atât de obișnuită ca **ciuperca** (14) , iar **purcelul** (13) al unui pădurar râma cu lăcomie, doar-doar le va găsi.","t09-tit-10":"Braconajul.","t09-c2-05-1":"5. — Am prins **sfârșitul** unei scene care m-a înveselit mult. Datorită mirosului **teckelului** său (15) , **pădurarul** (16) tocmai îl prinsese pe **braconier** (22) în clipa când acesta se pregătea să ducă **vânatul** (17) ucis de el. Voind mai bine să se despartă de pradă decât să fie prins, braconierul a fugit, iar **iepurele** (18) , **cerboaica** (19) , **căprioara** (20) și **mistrețul** (21) au rămas culcați în iarbă, spre marea bucurie a pădurarului.","t09-c2-06-1":"6. — Uimește felurimea copacilor din această pădure. **Fagii** (23) și **mestecenii** (26) , **pinii**, care dau **rășină** (27) , **stejarii** (29) și mulți alții își împletesc crengile.","t09-c2-06-2":"**Iedera** (24) , care se agață de trunchiurile copacilor înalți, dă **pădurii înalte** (25) un verde viu, care se îmbină plăcut cu tonul palid și moale al **mușchiului** (31) , unde **ghionoaia verde** (30) caută insecte.","t09-tit-11":"Priveliște de pădure.","t09-c2-07-1":"7. — Stejarii bătrâni m-au fermecat. **Rădăcinile** lor mari și noduroase (32) , pe jumătate ieșite din pământ, le dau o înfățișare minunată de putere și de tărie, și nu înțeleg cum se poate hotărî **stăpânul** (35) să îi doboare și să îi dea **fierăstrăului** (34) **tăietorului de lemne** (33) . Bietele **trunchiuri** (36) , lipsite de **scoarță** (37) sau despicate cu **securea** (38) **zilierului** (39) , mă întristează.","t09-c2-08-1":"8. — Alături un **cărbunar** bătrân (41) a făcut cu **lopata** sa o **grămadă** (42) de cărbune, iar o bătrână ducea o **legătură** (40) de **vreascuri** din crengile copacilor tăiați.","t09-tit-12":"Vânătoarea.","t09-c2-09-1":"9. — Aveam de gând să mă odihnesc puțin în **casa pădurarului** (46) , dar, ajungând la **iazul** mic (43) , pe care înota o **lebădă** frumoasă (45) , am băgat de seamă că **revărsarea** de curând (44) prefăcuse poteca într-o adevărată **mlaștină**. A trebuit să fac un ocol, și, trecând pe lângă **cedrul** (49) , **plopii** (48) și **ulmul** (47) care stau la marginea pădurii, am văzut cum din **desiș** (54) a țâșnit un **cerb** minunat (50) , urmărit de o **haită** neobosită (51) , pe care o înfierbânta **cornul** (53) **vânătorilor călări** (52) . Bietul animal era cu totul sleit. A căzut, dându-și sufletul, la câțiva pași de mine.","t09-c2-10-1":"10. — Fiul pădurarului, atras de zgomotul **vânătorii**, a ieșit din casă, și ne-am întors amândoi în pădure. A zărit o **coțofană** (56) pe creanga unui stejar bătrân. Credea că cuibul ei este ascuns în **frunziș** (58) și voia să îl ia.","t09-c2-10-2":"Sprinten ca o **veveriță** (61) , se urca din **creangă** (55) în creangă, dar nu a găsit nimic și a speriat numai o **cioară** bătrână (60) , care ședea pe o **cracă** (57) .","t10-apar-1":"TABELUL Nr. 10 Marea. — Portul.","t10-01-1":"1. — Vara, în vreme ce unii caută liniștea și răcoarea la munte, alții preferă să meargă la mare. Așa am făcut și noi anul trecut, fiindcă iubim mult **oceanul** (1) .","t10-02-1":"2. — Cât despre mine, îmi face mare plăcere să privesc această întindere de apă fără margini, așternută până la **zare** (2) , și să văd cum uriașele **vapoare** (3) pleacă în **cursă** lungă cu călătorii care merg în America.","t10-03-1":"3. — De aceea tata, care îmi știe gusturile, alege totdeauna pentru vacanță un țărm foarte liniștit lângă unul dintre marile noastre **porturi militare**.","t10-03-2":"La ultima noastră venire **escadra** a sosit și a ancorat în spatele uriașului **dig** (4) , care închide și apără **rada militară** (5) , și am putut să admir pe îndelete feluritele **nave de război**: de la micul **submarin** (10) , care se cufundă și piere sub apă, până la uriașul **cuirasat** (9) , care până acum nu avea de ce se teme decât de atacurile **torpilorului** (8) .","t10-tit-2":"Navele mici.","t10-04-1":"4. — Acesta din urmă știa deja să găsească **cu îndemânare** locul slab din platoșa groasă de metal și să pună acolo **torpila** primejdioasă, a cărei explozie scufundă nava; dar totuși trebuia să fie temut mai puțin decât submarinul, fiindcă distrugătoarele se iau ușor după el.","t10-05-1":"5. — Am putut vedea și **crucișătoarele** cuirasate iuți (6) , aproape tot atât de nevătămabile ca un adevărat cuirasat, câteva **transportoare** (12) , trei sau patru **canoniere** (7) și, în sfârșit, **fregata** (11) . **Cea mai frumoasă priveliște este a acestei flote care ridică ancora.**","t10-06-1":"6. — Ce deosebire de alcătuire între acești munți de oțel și elegantele **corăbii cu trei catarge** sau grațioasele **veliere** (13) , care se mai folosesc în flota comercială și pe care le-am văzut intrând în port cu toate pânzele întinse, în vreme ce mă plimbam pe **dig** (14) . E drept că pierdeau mult când **vântul** le era împotrivă. Trebuiau să strângă toate pânzele ca să intre în doc, și era nevoie de un **remorcher** (16) ca să le ia și să le aducă la chei, ca pe niște simple **șlepuri** (17) .","t10-tit-3":"Portul comercial.","t10-07-1":"7. — Portul despre care vorbesc este interesant tocmai prin aceea că are nu numai rada militară, făcută în chip meșteșugit prin lucrări uriașe, ci și un minunat **port comercial** la **gura** unui râu mare.","t10-08-1":"8. — Fâșia de pământ care desparte cele două docuri este întărită și apărată de un șir de **baterii** și de **bastioane** împinse în mare. Ca să te plimbi pe **metereze** (15) , trebuie o învoire deosebită. Am căpătat-o ușor prin unchiul meu, care este inginer la **șantierele navale** (18) , și am mers să văd cum se construiesc navele sub șoproane uriașe.","t10-09-1":"9. — Am văzut chiar lansarea unui cuirasat și îmi amintesc tulburarea care a cuprins toată mulțimea când uriașul munte, lăsat în voia lui, a lunecat de pe patul său și a ieșit la fața apei râului.","t10-10-1":"10. — Ca să ajungi la șantiere, treci **piața de arme** (19) , unde se instruiesc în fiecare zi trupele garnizoanei, și mergi pe **podețul** de fier (20) , care leagă piața de **arsenal** (21) .","t10-tit-4":"Arsenalul și docurile.","t10-11-1":"11. — Cu unchiul am cercetat acest așezământ mare, plin de **tunuri** (22) , de **ghiulele** (23) și de **proiectile**. Am văzut și **cazangeria** (24) , unde se fac **cazanele** (25) pentru vapoare.","t10-12-1":"12. — Chiar alături sunt **docurile** (26) , docuri uscate, și foarte deosebitele **docuri plutitoare** (27) , în care am putut cerceta de aproape, pe o navă în reparație, **elicea** (28) , **chila** (29) și **cârma** (30) corăbiei.","t10-13-1":"13. — Portul comercial merită să fie cercetat nu mai puțin decât cel militar, și am petrecut multe ceasuri hoinărind pe chei, unde stau **vapoarele cu zbaturi** (31) , care urcă pe râu, și privind cum lucrează **macaraua rotitoare** (32) , ridicând greutăți uriașe ca pe niște fulgi.","t10-tit-5":"Pilotul.","t10-14-1":"14. — Admiram **transatlanticele** (34) , care părăseau rada cu **steagurile** fâlfâind (35) , conduse de un **pilot** iscusit (36) , care știa minunat să se țină pe **șenal**, însemnat cu **geamanduri** (40) și cu **balize**, ocolind **barjele** (41) , atât de greu de cârmuit sub singura lor pânză pătrată. Deosebeam la **proră** (37) **cabinele** (39) de clasa a doua, iar la **pupă** (38) — saloanele pentru călătorii de clasa întâi.","t10-15-1":"15. — Uneori priveam și încărcarea unui **cargobot** (42) , în care se vărsau mărfuri din **depozit** (43) și din **gara portului** (44) , aduse de trenurile numeroase ale **liniei de chei** (45) .","t10-tit-6":"Plimbarea cu barca.","t10-16-1":"16. — Mă plimbam adesea cu barca în **docul închis** (53) , unde se adăpostesc **bărcile** mici (46) , și era o bucurie pentru mine să țin o **vâslă** (47) . Urcam pe **puntea** (48) **bărcii cu pânze** (49) , mă cățăram pe **parâme** (52) până la **catarg** (51) , până la **vergi** (50) , iar apoi îmi urmam plimbarea într-o **șalupă** (54) printre grelele **vase de pescuit** (55) , unde se usucă **plasele** întinse (56) .","t10-17-1":"17. — Pe **chei** (58) treceau prin fața mea cele mai felurite **mărfuri** (59) , împachetate în **lăzi** (60) sau în **baloturi** (61) . Alcătuiau **încărcătura** (63) șlepurilor, iar **macarale** puternice (62) le scoteau și le puneau pe **camioane** (64) , în vreme ce **cărăușii** le declarau și plăteau vama la **vamă** (65) .","t10-18-1":"18. — În sfârșit, ajungând la **podul mobil** (66) sau la **ecluză** (69) , trecând pe lângă **draga** (68) , care curăță **canalul** (67) , acostam la dig lângă **catargul de semnale** (70) .","t10-19-1":"19. — Tocmai de cealaltă parte a acestui dig acostează **șalupele** (71) , care aduc la țărm ofițerii escadrei. Este frumos să vezi cum ridică marinarii vâslele deodată, iar barca, purtată de **val** (72) , se apropie ușor de scară. De aici se văd cel mai bine **fluxul** și mișcarea **refluxului** și a **resacului** pe **plajă** (73) .","t10-tit-7":"Cercul ofițerilor.","t10-20-1":"20. — Ca să mă întorc acasă, mă suiam în **tramvaiul electric** (74) , a cărui **stație** (75) este lângă **stâlpul** din fața cercului ofițerilor.","t10-20-2":"De pe **balconul** (76) cercului, împodobit cu **ancore** (77) , cu tunuri și cu ghiulele, vedeam adesea societatea strălucită a ofițerilor de marină: **locotenenți** (78) cu spade, **căpitani de artilerie** (79) și de **infanterie** (80) cu **săbii**. În spatele lor stătea un **marinar** (81) , care le dădea **luneta** când voiau să cerceteze ce se petrece în depărtare.","t10-21-1":"21. — Am văzut și tineri **aspiranți** (82) , care primeau porunci de la **comandantul** lor (83) sau de la **amiral** (84) , în vreme ce **cartierul-maistru** (85) aștepta să îi ducă pe navă.","t10-22-1":"22. — De pe acest balcon priveliștea este minunată: stăpânește toată plaja cu **corturile** ei (86) și cu **cabinele de baie** (87) , iar la ceasul scăldatului se vede cum **scăldătorii** (88) zburdă veseli înaintea **cazinoului** (89) .","t10-23-1":"23. — La capătul plajei țărmul face o mică **peninsulă** stâncoasă (91) , de care se sfarmă **talazurile** (92) și pe care este zidit **farul** (93) , care noaptea arată marinarilor drumul. Această peninsulă este legată de uscat numai printr-un **istm** foarte îngust (90) .","t10-tit-8":"Priveliștea de obște a țărmului.","t10-24-1":"24. — **Faleza** (94) se întinde mai departe, tăiată de mare, care sapă în ea un șir ciudat de **golfuri** (95) și de **capuri**, făcând-o foarte pitorească.","t10-24-2":"Pe **podișul** (96) care stăpânește **strâmtoarea** (98) stau un **fort** foarte însemnat (97) și câteva vile.","t10-25-1":"25. — Această strâmtoare desparte de uscat o **insulă** foarte primejdioasă (99) , înconjurată de **stânci** (100) și de **recifuri**, unde pier uneori bărci și chiar nave mari. Oricât de sprintenă ar fi ajutorarea și oricât de repede ar veni **bărcile de salvare**, aceste **naufragii** sunt înspăimântătoare, iar în **furtunile** de echinocțiu câteva nave au pierit cu tot echipajul și cu toată încărcătura.","t10-25-2":"Cu tot acest vecin, **portul** acesta este cercetat bucuros de marinari.","t11-apar-1":"A TREIA SERIE TABELUL Nr. 11 Orașul și clădirile lui. — Incendiul.","t11-tit-1":"Marginile.","t11-c1-01-1":"1. — Locuiesc într-un oraș mare la o sută de kilometri de ocean, care totuși este un **port** de mâna întâi (1) . Râul care curge de-a lungul lui are patru sute de metri lățime și face o radă frumoasă.","t11-c1-02-1":"2. — Toată partea orașului de-a lungul **cheiurilor** (2) are o înfățișare cu totul marinărească și industrială și alcătuiește o **mahala** (3) , unde locuiesc numai marinari și lucrători. Aceștia din urmă lucrează la **uzine** (4) și la **fabrica de gaz** (5) , al cărei **coș** înalt (6) și al cărei **gazometru** se văd de departe.","t11-c1-03-1":"3. — În Evul Mediu orașul era întărit, și se mai găsesc câteva rămășițe ale metereselor sale, mai ales **poarta** (8) vechiului **castel întărit** (7) cu două **turnuri** (9) în laturi, care acum slujesc de **închisoare**.","t11-c1-04-1":"4. — În tot acest **cartier**, la vedere foarte vechi, o singură clădire este mai nouă: **vama** (10) . Stă între chei și o **stradă** mică (11) , care duce la vechea **primărie** (12) . Această din urmă clădire se recunoaște lesne după **turnul de veghe** uriaș (13) , care se înalță deasupra orașului vechi.","t11-c1-05-1":"5. — De cealaltă parte a străzii **stă** o clădire în același stil ca vama: este **bursa** (14) . Una dintre fațadele ei dă spre o piață mică, unde se află **prefectura** (15) . Orașul nostru, ce e drept, nu este capitală, dar este totuși un însemnat centru de județ.","t11-tit-2":"Partea de sus a orașului.","t11-c1-06-1":"6. — Garnizoana, destul de mare, este așezată în **cazărmi** întinse și foarte sănătoase (16) ; se întind până la gratiile **parcului orășenesc** (17) . **Bulevardul** (19) , care duce spre acest parc, trece pe în dosul **casei de economii** (18) și iese în piața **catedralei** (20) .","t11-c1-07-1":"7. — Toate aceste clădiri se ridică în trepte pe un deal mic, unde stă și marele nostru **liceu** (21) .","t11-c1-07-2":"Dacă cobori pe strada ușor pieptișă care iese în Strada Mare, ajungi la **tribunal** (22) , înaintea căruia se întinde un **scuar** plăcut (26) . Această **piață** nu este mare, dar în mijlocul orașului face o oază de verdeață și de răcoare. De aceea este cercetată bucuros de orășeni, cărora le place să șadă sub șopronul **cafenelei** (25) , ascultând fanfara militară care cântă joia și duminica în **chioșcul** (27) dintre peluze și straturi de flori.","t11-c1-08-1":"8. — Pe una dintre aceste peluze stă o **statuie** de bronz (28) , monument ridicat în amintirea unuia dintre orășenii noștri, care a adus mari servicii orașului său de baștină.","t11-tit-3":"Umblatul.","t11-c1-09-1":"9. — Orașul nostru nu este încă luminat cu electricitate; are numai **felinare cu gaz** (29) . Dar **presa locală** se străduiește ca acest fel de luminat să fie îmbunătățit, **așa cum** a fost îmbunătățită **tracțiunea** la tramvaie. **Vechile** vagoane, **pe care le trăgeau** **caii**, au fost înlocuite cu **tramvaie electrice** lesnicioase (31) , care duc repede călătorii dintr-un capăt **al orașului în celălalt** pentru o plată foarte **mică**.","t11-c1-10-1":"10. — Lângă tribunal este **banca** (32) , unde se scontează polițele de negoț. **Încasatorii băncii** (33) umblă din casă în casă ca să strângă ce se cuvine.","t11-tit-4":"Arta și știința.","t11-c1-11-1":"11. — Clădirea frumoasă de alături este **muzeul**. În ea se află deodată **biblioteca** orășenească (34) , frumoasele **colecții de științe naturale** (35) (muzeul de istorie naturală) și eleganta **pinacotecă** (36) , care alcătuiește o minunată **expoziție** statornică.","t11-c1-11-2":"Este deschis publicului de două ori pe săptămână, dar vizitatorii îl pot cerceta în orice zi pentru un mic bacșiș dat **paznicului** (37) . **Pictorii** (38) vin acolo să lucreze. Îi vezi **înaintea** șevaletelor, cu **paleta** în mână, copiind tablouri vestite.","t11-c1-12-1":"12. — Pe înălțimile din spatele muzeului se deosebesc abia **cupola** (40) **spitalului** (39) și clădirile **școlii normale** (41) , unde au învățat profesorii școlilor noastre orășenești. În Piața Teatrului este **poșta** (43) , așezată într-o **casă particulară** (42) .","t11-tit-5":"Incendiul.","t11-tit-6":"Strigătul «Foc!».","t11-c2-01-1":"1. — Prin oraș se răspândește vestea neliniștitoare: la teatru a izbucnit un incendiu! Când ajung în **piață** (96) , mulțimea s-a strâns deja pe **trotuar** (46) și pe **caldarâm** (47) . **Funcționarii poștali** (44) și **poștașii** (45) ies de la poștă. **Vatmanul** (48) a fost silit să își oprească tramvaiul, ca să lase să treacă **salvarea** orășenească (50) , venită cu **chirurgul** (52) și cu **infirmiera** (51) , ca să îl ajute pe **rănit** (53) , care este dus pe **targă** (54) spre un loc de lângă **chioșcul de ziare** (55) .","t11-c2-02-1":"2. — O companie de infanterie, care se întorcea de la instrucție, s-a oprit ca să ajute la păstrarea rânduielii împreună cu **gardiștii orășenești** (61) călări. **Călăreții**, ai căror cai se ridică în două picioare, se descurcă mai bine decât **soldații** (57) și decât **jandarmii** (63) , împingând înapoi **gură-cască** (56) . Jandarmii sunt pe deasupra foarte ocupați. Unul dintre ei le arată **polițiștilor** (64) unde să îl ducă pe celălalt **păgubit** (65) , un pompier viteaz căzut de pe scară.","t11-c2-03-1":"3. — **Ofițerul** (66) arată întocmai unde să fie așezată **pompa cu aburi** (67) , care tocmai sosește. Așteptând această mașină puternică, a poruncit să fie pusă **pompa de mână** (68) , al cărei **furtun** lung (69) varsă peste foc șuvoaie de apă. O pompează șase pompieri, iar tovarășul lor, ținând **țeava** (70) , îndreaptă **șuvoiul** (71) chiar în inima incendiului.","t11-c2-04-1":"4. — De cealaltă parte a teatrului au ridicat o **scară** mare (72) . Ea îngăduie pompierilor să se apropie de flacăra care se înalță printre rotocoale de **fum** negru (75) .","t11-tit-7":"Fapte îndrăznețe.","t11-c2-05-1":"5. — **Focul** (74) a început în foaierul **teatrului** (73) , în vremea repetiției unei **opere**, a cărei primă **reprezentație** trebuia să fie mâine. Din fericire, în sală erau numai câțiva **spectatori** (76) . Bieții oameni s-au adăpostit pe **balcon** (77) , unde vin în ajutorul lor **pompierii** viteji (86) cu scara și cu frânghii.","t11-c2-06-1":"6. — Sub **portic** (78) , unde **afișul** (79) vestește reprezentația, se vede cum fug **muzicanții** (81) **orchestrei** (80) , ducându-și instrumentele: **vioara** (81) , **flautul** (82) , **violoncelul** (83) , **trombonul** (84) , **toba** (85) și așa mai departe. Se încearcă să fie salvată o parte din **mobilier** (87) .","t11-c2-07-1":"7. — **Actorii** (89) și **actrițele** (88) , **cântăreții** și cântărețele au trebuit să iasă în fugă în **costumele** de scenă (90) . Tenorul îi lămurește **ziaristului** (92) cum s-a întâmplat. **Reporterul** a venit în fugă din cea dintâi clipă împreună cu autoritățile: **prefectul** (91) , **primarul** (93) , **șeful poliției** (94) și **judecătorul de instrucție** (95) , care va face cercetarea ca să afle cine poartă răspunderea.","t12-apar-1":"TABELUL Nr. 12 Gara. — Căile ferate. — Vasele. Observație. — *Orarele sunt în fiecare țară altele, de aceea am luat ca pildă orele* **tabelului francez**.","t12-01-1":"1. — Am făcut de curând o călătorie prin Germania. Înainte de plecare am cumpărat un **mersul trenurilor** (15) , ca să aflu ceasurile de plecare. Încredințându-mă că trenul cel mai potrivit pleacă din Paris la nouă seara și ajunge la Strasbourg la unu și treisprezece, mi-am pregătit călătoria, iar a doua zi m-am lăsat dus la gară.","t12-02-1":"2. — Când am intrat în sala mare de plecare, în urma unui bătrân **preot** de țară (2) , care își ducea **sacul de călătorie** (3) în mână, se strânseseră deja mulți **călători** (1) .","t12-02-2":"Fiindcă aveam de trimis o **telegramă** (5) , l-am rugat pe un **controlor** (6) să îmi arate **telegraful** (4) .","t12-03-1":"3. — Înainte de a intra în **sala de așteptare** (7) , am mers să îmi iau un **bilet** dus și întors (9) .","t12-04-1":"4. — La **ghișeu** (8) nu am așteptat mult, fiindcă erau puțini oameni. Un **soldat** (10) , care mergea în permisie, a fost atât de binevoitor încât mi-a lăsat rândul lui, așa că am avut destul timp să cer câteva lămuriri de la **șeful gării** (13) , care stătea de vorbă cu **comisarul** (12) de pază și cu **jandarmul** de serviciu (11) .","t12-tit-1":"Predarea bagajelor.","t12-05-1":"5. — După ce am cumpărat un ziar la **librărie** (14) , am pus să mi se cântărească **bagajul** (17) , pe care un **hamal** (16) tocmai îl adusese pe un **cărucior de bagaje** (19) . **Funcționarul** (22) de la **cântar** (21) mi-a spus că lada mea cântărește treizeci și cinci de kilograme; asta făcea un **surplus** de cinci kilograme, pentru care am plătit un adaos la **ghișeul** bagajelor (23) .","t12-06-1":"6. — Fiindcă venisem prea devreme, am avut vreme să privesc mișcarea călătorilor prin gară. Unii își predau sau își ridicau bagajele de mână la **casa de bagaje** (25) ; alții cercetau **mersul trenurilor** (26) . Călătorii care soseau se grăbeau spre **ieșire** (32) cu **geamantanul** (24) în mână. Unii așteptau la **eliberarea bagajelor** (27) și își arătau **recipisa** (29) , ca să își primească lăzile, **cutiile** (28) sau **coșurile** (30) .","t12-07-1":"7. — **Funcționarii de acciz** (33) cercetau cu grijă pachetele, ca să afle dacă este ceva de declarat.","t12-08-1":"8. — Unii călători se îndreptau spre **bufet** (34) , unde un **chelner** (35) se silea să îi servească. Trebuiau să se grăbească, fiindcă **trenul** (36) , care este accelerat, nu avea să stea mult în gară.","t12-09-1":"9. — Apoi am ieșit pe peronul de plecare și am căutat un **vagon** direct (37) , ca să nu fiu silit să schimb pe drum. Am intrat într-un vagon cu coridor, care are un **compartiment** (38) pentru fumători și unul păstrat pentru «doamne care călătoresc singure».","t12-tit-2":"Plecare noaptea.","t12-10-1":"10. — După ce am urcat pe **scară** (40) , am închis **ușița** (39) , am ridicat **storul** (41) și mi-am pus bagajele de mână în **plasă** (43) , m-am așezat pe **banchetă** (42) . Când l-am văzut pe **lampagiu** (44) aprinzând lămpile, mi-am adus aminte că voi petrece o noapte în vagon și l-am chemat pe funcționarul care se îngrijește de închirierea **pernelor** (45) , ca să cer una.","t12-11-1":"11. — Conductorul trenului a venit să verifice biletele. L-am întrebat de ce nu am plecat încă, fiindcă este ora potrivită. Mi-a răspuns că **șeful de tren** (46) pune să fie încărcate biciclete în **vagonul de bagaje** (47) . Pe deasupra nu fuseseră schimbate încă toate **încălzitoarele de picioare** (48) .","t12-12-1":"12. — Dar aveam să plecăm curând, fiindcă **fochistul** (50) lua cărbune pe **tenderul** său (49) , ca să ațâțe focul **locomotivei** (54) , iar **mecanicul** (51) aștepta numai semnul **ajutorului de șef de gară** (52) , care stătea pe **peron** (53) .","t12-13-1":"13. — **Cazanul** (56) locomotivei duduia surd; **coșul** (55) arunca șuvoaie de fum amestecat cu **abur** (60) . S-a auzit un **fluierat** ascuțit (59) și **pistoanele** (58) au început să se miște, punând în mers **roțile** (57) mașinii grele.","t12-tit-3":"Am pornit!","t12-14-1":"14. — Trenul, mergând pe **șine** (64) , își sporea viteza; **peroanele** (65) s-au sfârșit; am trecut de **closete** (66) , și de asemenea de un șir de vagoane oprite pe **linia** cealaltă (63) : **vagoane de dormit** (67) , un **vagon-restaurant** (68) , un **vagon poștal** (69) .","t12-15-1":"15. — Apoi ne-a trecut prin fața ochilor **gara de mărfuri** (71) . Sub șoproane funcționarii încărcau **mărfurile** (72) trimise cu viteză mică. **Manevranții** (76) de lângă **turnul de apă** (73) mutau **vagoane de vite** (75) și **platforme** (79) , ca să alcătuiască un **tren de marfă** (80) .","t12-16-1":"16. — Am trecut de ultimul **macaz** (78) , lângă care stătea acarul; am trecut de **semafor** (86) , și gara a pierit în depărtare.","t12-17-1":"17. — Curând am ieșit pe un **pod de fier** (74) , care trece peste **râu** (81) . După ce am trecut acest pod, am mers de-a lungul râului, pe care **remorchere** puternice (82) trăgeau **șlepuri** grele (83) . Am văzut și un **vapor de călători** (84) , care tocmai se apropia de un **ponton** (85) .","t12-18-1":"18. — După ce am trecut cu iuțeală nebună prin câteva gări, am străbătut câteva **tuneluri** (87) și am lăsat în urmă nenumăratele **căsuțe** (88) ale **cantonierilor**. Legănat de zdruncinăturile trenului, am adormit adânc.","t12-tit-4":"Gara Deutsch-Avricourt.","t12-19-1":"19. — M-a trezit deodată glasul unui funcționar care striga: «Deutsch-Avricourt! (*) Toată lumea coboară!» A fost cercetarea vămii și toate formalitățile plicticoase ale hotarului. A trebuit să îmi potrivesc ceasul după **ceasul cel mare** al gării (89) , care mergea cu cincizeci și cinci de minute înainte; abia treaz, deosebeam cu greu **limba mare** (90) de **cea mică** (91) ; însuși **cadranul** (92) era cu totul tulburat de ceața dimineții.","t12-20-1":"20. — În vreme ce vameșii își făceau cercetarea, căscând, deslușeam **afișele** (93) care împodobesc zidurile gării. Am luat gustarea ca să treacă vremea, am cercetat harta **rețelei** germane (94) , ca să văd cât mai am până la Strasbourg, și m-am întors în vagonul meu, întărit de nădejdea că voi ajunge curând la ținta călătoriei.","t13-apar-1":"TABELUL Nr. 13 Hotelul. — Restaurantul. — Cafeneaua.","t13-01-1":"1. — Ajungând ieri seară la Royan, am tras la *Hotelul Oceanului*, pe care mi l-a lăudat un prieten.","t13-01-2":"Mi-au dat o **cameră** frumoasă (2) la **etajul** al doilea (1) , unde am dormit foarte bine (*) .","t13-02-1":"2. — Azi-dimineață, ieșind din camera mea, unde **camerista** (3) îmi adusese gustarea, am intrat în **salonul de fumat** (5) , care slujește și de **sală de lectură** (4) , ca să răsfoiesc **ziarele** (6) , fumând o **țigară** (8) . După ce am sfârșit de citit, am coborât cu **ascensorul** (9) și am mers să mă plimb prin oraș.","t13-03-1":"3. — Fiindcă uitasem să îl întreb pe **funcționarul** hotelului (12) la ce ceas se servește la **masa comună** (11) , m-am întors devreme și m-am folosit de aceasta ca să fac o baie în **baia** hotelului (10) . Apoi am mers la **casă** (15) , ca să telefonez unui prieten. Dar **telefonul** (13) era ocupat; văzându-mi încurcătura, **casierița** (14) , care trecea o **notă** (17) în **registrul călătorilor** (16) , l-a rugat pe **portar** (18) să trimită un **comisionar** (19) să îmi facă treaba pe **bicicleta** lui (20) .","t13-04-1":"4. — I-am mulțumit și am ieșit ca să dau un bacșiș **hamalului** (24) (omul bun la toate), care adusese de la gară pe **căruciorul** său de mână (25) **cutia mea de pălării** (26) , **geamantanul meu** (27) și **sacul meu de călătorie** (28) . **Poștașul** (21) , care tocmai sosise, mi-a dat o **scrisoare** (22) .","t13-05-1":"5. — Am mai zăbovit puțin în prag, lângă **cutia de scrisori** (23) , privind mișcarea de pe stradă. **Vizitiul** (30) **omnibuzului** (29) încărca pe trăsura lui **lada** (31) unui **călător** (32) , de care își lua rămas bun **stăpânul hotelului** (33) . Un tânăr **telegrafist** (35) ducea, fără nicio grabă, o **depeșă** (34) unuia dintre oaspeții hotelului; un **turist** (36) cu **aparatul de fotografiat** (38) pe umăr își cerceta **ghidul** (37) .","t13-tit-1":"Ceasul gustării.","t13-06-1":"6. — Înaintea grilajului un **hamal** fără grijă (39) moțăia între **cârligele** sale (40) și **lada de lustruit** (41) , în vreme ce o tânără **spălătoreasă** (42) , care ducea un **coș** (43) de rufe, râdea de înfățișarea gravă a **șefului de sală** (44) , care stătea la ușă.","t13-07-1":"7. — Vederea **bucătarului** (45) , care ieșea din **bucătăria** sa (47) de la **subsol** (48) ca să trimită un **ucenic de bucătărie** (46) cu o treabă, mi-a adus aminte că ceasul gustării este aproape, și am intrat în restaurant, trecând prin curtea în care un **automobilist** (50) își băga **automobilul** (49) , iar un **mecanic** (52) dregea, după îndrumările **biciclistului** (53) , un **triciclu cu benzină** (51) , care tocmai avusese o pană.","t13-08-1":"8. — Am întrebat un tânăr **grum** (54) , care ducea **halbe de bere** (55) , dacă masa comună este sub verandă, și, la răspunsul lui că da, m-am așezat la una dintre mese și mi s-a dat o gustare minunată.","t13-tit-2":"O gustare aleasă.","t13-09-1":"9. — Chelnerul mi-a adus meniul gustării (*) și lista vinurilor. Am ales și am cerut ca **aperitiv creveți** cu **unt**, iar ca fel întâi **burtă după chipul din Caen**. **Pește** nu am luat, dar am cerut o porție de **pulpă** de miel și, ca **legumă, spanac** cu smântână. Apoi, fiindcă niciunul dintre **dulciuri** nu mi-a plăcut, am pus să mi se aducă deserturi felurite: **brânză**, **fructe** și **pesmeți**. Am mai adăugat un **vin** ales de Saint-Émilion și, foarte mulțumit de gustarea mea, m-am ridicat de la masă după ce i-am dat **chelnerului** (57) un **bacșiș** frumos (59) .","t13-10-1":"10. — Văzând că mă pregătesc să plec, **directorul** (60) mi-a propus să ies pe balcon ca să admir minunata panoramă a **oceanului** (62) . În depărtare se deosebeau **bărci** mici de pescuit (63) , **veliere** (64) și un **pachebot** uriaș (65) , a cărui siluetă neagră se taie pe **norii** albi (67) de la **zare** (66) . Un vânticel ușor mișca **steagul** (70) , înfipt deasupra **firmei** (69) a **holului** (68) .","t13-tit-3":"Petreceri.","t13-11-1":"11. — Priveliștea era atât de plăcută, încât m-am hotărât ca a doua zi să urc pe terasa cafenelei cu un **binoclu de teatru** (71) sau cu o **lunetă** (72) .","t13-12-1":"12. — Plecând de pe balcon, am mers la cafeneaua hotelului ca să beau **ceva** (73) și să joc o partidă de **biliard** (75) . Am trecut de-a dreptul prin sala cafenelei, unde mulți mușterii jucau **șah** (78) , **dame** (79) , **domino** (80) , **table** (81) sau **cărți** (82) , și am urcat de-a dreptul în **sala de biliard** (74) .","t13-13-1":"13. — După ce am sfârșit partida, am coborât la parter și i-am cerut chelnerului un **plic** (84) , **hârtie** (83) , un **timbru** (85) , o **peniță** (87) și **cerneală** (86) , ca să scriu o scrisoare.","t13-13-2":"Apoi am chemat un **birjar** (92) , a cărui **trăsură** (88) se oprise înaintea cafenelei. L-am întrebat de prețul pe ceas sau pe cursă, iar când ne-am înțeles la preț, mi-a deschis **portiera** (89) și m-a așezat înăuntru. S-a suit din nou pe **capra** sa (91) , a pornit sprinten caii cu **biciușca** sa (93) , și am plecat într-o plimbare încântătoare.","t14-apar-1":"TABELUL Nr. 14","t14-tit-1":"Strada. — Negustorii.","t14-01-1":"1. — Prietenul meu Ioan, care locuiește la țară, a venit să petreacă trei zile la ai mei. **Până** acum nu i s-a întâmplat niciodată să vadă un oraș mare, așa că ne plimbăm zile întregi, iar eu îi lămuresc tot ce nu știe.","t14-02-1":"2. — Mai întâi am mers să vedem **observatorul** (1) , care l-a interesat mult. Întorcându-ne pe **strada** (3) unde se află **băile turcești** (2) , am întâlnit o **înmormântare** (4) . În fruntea **alaiului funebru** mergea **clerul**, înaintea **dricului**, pe care fusese așezat **sicriul**. Mulți prieteni mergeau după familia în **doliu**.","t14-02-2":"Când alaiul a trecut, am traversat strada înaintea unei **berării** mari (5) , unde mulți **mușterii** beau **bere** pe terasă, sub **șopronul** de sticlă (6) .","t14-03-1":"3. — Pe Ioan l-a nedumerit **stema** pusă între prăvălia **negustorului de vinuri și rachiuri** (7) și prăvălia **vânzătorului de note** (10) . M-a întrebat ce înseamnă; i-am spus că este **consulatul** englez (8) și i l-am arătat pe **consul** (9) , care stătea pe balcon.","t14-tit-2":"Privind vitrinele.","t14-04-1":"4. — Firește, ne-am oprit înaintea expoziției de **instrumente muzicale**, de **armonii**, de **orgi** și de **piane**; am privit copertele ilustrate ale **partiturilor** și ale **bucăților** de pian și am admirat **lira** de lemn aurit care slujea de firmă.","t14-05-1":"5. — Norii de praf ridicați de **măturători** (11) și de **mașina de măturat** (12) ne-au silit să trecem mai repede pe lângă frumoasele **garnituri de mobilă** de la **tâmplarul de mobilă** (13) și pe lângă expoziția de **sobe** și de **lămpi** din **fierărie** (14) .","t14-06-1":"6. — Chiar în acest loc a trebuit într-adevăr să coborâm de pe trotuar, fiindcă era încărcat cu baloturi scoase din **furgonul de mobilă** (16) , ca să fie duse în **prăvălia** abia închiriată (15) .","t14-06-2":"Aceasta ne-a împiedicat să vedem trăsurile frumoase de la **caretaș** (17) , dar nu ne-a împiedicat să ne oprim și să privim cum **ambalatorul** (19) bate o ladă pentru vecinul său, **negustorul de biciclete și automobile** (18) . Apoi, fiindcă era deja destul de târziu, ne-am întors acasă.","t14-tit-3":"Plimbare prin oraș.","t14-07-1":"7. — A doua zi mama a propus ca Ioan să se fotografieze și m-a rugat să îl duc la **fotograf** (20) . După masă am mers în **atelierul** artistului, unde a trebuit să așteptăm binișor. Ca să treacă vremea, priveam **portretele** (22) atârnate pe perete.","t14-07-2":"Când ne-a venit rândul, lucrul a fost scurt, și de îndată ce prietenul meu a sfârșit de pozat înaintea **aparatului** (21) , am coborât.","t14-08-1":"8. — La etajul întâi am văzut prin ușa deschisă a **frizeriei** (23) cum calfa tundea un mușteriu.","t14-08-2":"Ieșind din nou în stradă, am trecut pe lângă **tutungerie** (24) . Pe Ioan l-au înveselit atât de tare **felinarul** roșu (25) și **pipa mare** care slujea de **firmă** (26) , încât s-a izbit de doi bătrâni care stăteau de vorbă la o **priză de tutun** (27) .","t14-tit-4":"Cofetăria.","t14-09-1":"9. — **Bancnotele** și **monedele** din toate țările, așezate în **vitrina** **zarafului** (29) , ne-au oprit o clipă, dar fiindcă era ceasul gustării, am intrat fără să mai zăbovim în **cofetărie** (31) .","t14-10-1":"10. — Văzând toate **bunătățile** care erau în prăvălie — **prăjituri, turtă dulce, biscuiți** și **bomboane** de tot felul — cu greu am putut alege. La urmă Ioan s-a oprit la **prăjiturile cu cremă**, iar eu am luat numai o **tartă cu cireșe** mică, fiindcă de la dulciuri **mă dor dinții**, iar mie nu îmi place deloc să merg prea des la **dentist** (30) .","t14-tit-5":"Scrisul la mașină.","t14-11-1":"11. — Ca să îi arăt prietenului **mașina de scris**, despre care auzise dar pe care nu o văzuse, am intrat în **biroul** (32) **vărului** meu (34) . L-am găsit dictând scrisori **secretarei** sale (35) , care este **stenografă**. De îndată ce scrisoarea era gata, **copistul** (33) o scria la mașina lui. Nevoind să tulburăm munca rudei, am stat la el numai câteva minute.","t14-12-1":"12. — Sub biroul vărului locuiește un mare **ceasornicar și bijutier** (37) , care pe deasupra este și argintar. În prăvălia lui minunată sunt multe **ceasuri de perete, ceasuri de cămin, ceasuri de buzunar**, **lanțuri** și **bijuterii** scumpe: **coliere de perle**, **brățări** de aur, **cercei** și **inele** cu **pietre scumpe** și cu **diamante**. Una dintre vitrine este dată în întregime **argintului** și cuprinde o mare colecție de **tacâmuri** de argint.","t14-13-1":"13. — Ocolind colțul străzii, am băgat de seamă că **tăblița** (36) de lângă **numărul** casei fusese schimbată. Eram gata să o spun cu glas tare, când s-au auzit sunetele vesele ale fanfarei militare. Am pornit în fugă spre regiment, fără să ne gândim că va trece pe lângă prăvăliile **pălărierului** (39) și **mănușarului** (40) și că am fi fost tot atât de bine așezați ca să îi privim trecerea dacă am fi rămas înaintea vitrinei **opticianului** (38) , plină de **pince-nez, ochelari** și **binocluri**.","t14-tit-6":"Trecerea regimentului.","t14-14-1":"14. — În fruntea **regimentului** (41) mergea **toboșarul-șef** (42) , după el **toboșarii** (43) , **goarnele** (44) și toată **fanfara**. **Generalul** (45) , care era în piață cu adjutantul său, s-a oprit lângă **șuvoiul** (49) **fântânii** (48) , ca să privească **parada**.","t14-14-2":"**Ofițerii de stat-major** (46) , **colonelul** și **locotenent-colonelul** l-au salutat cu spada. **Maiorii** mergeau în fruntea **batalioanelor** lor (47) , și fiecare **căpitan** își comanda **compania**, iar **locotenenții**, **sublocotenenții** și **subofițerii** își țineau locurile obișnuite lângă oamenii lor.","t14-15-1":"15. — Mulți trecători s-au strâns la **răspântie** (50) ; prăvăliașii — **umbrelarul** (51) , **vopsitorul** (53) , **armurierul** (54) — au ieșit să vadă **soldații**. Toate trăsurile — **birjele** (52) , **trăsurile particulare** (57) , și de asemenea **stropitoarea** (56) — s-au lipit de trotuar.","t14-tit-7":"Scene de pe stradă.","t14-15-2":"**Comis-voiajorul** (55) , care își ducea în mâini **geamantanele cu mostre**, a trecut sprinten strada, iar cei așezați pe **imperiala** (59) **omnibuzului** (58) se întorceau ca să admire priveliștea. Bietul **cântăreț de stradă** (60) cu **flașneta** sa (61) a trebuit să își întrerupă **cântecul**, fiindcă zgomotul tobelor îi îneca glasul.","t14-16-1":"16. — Când regimentul a ajuns în dreptul **prăvăliei de postavuri** (64) , **croitoresele** (63) și **croitorii** (62) și-au lăsat **mașinile de cusut** și lucrul, ca să se uite pe fereastră. **Prăvăliașul** (65) , care tocmai pusese **costume** noi (66) în **vitrina** sa, a trebuit să strângă bucățile de **postav** (67) și de **pânză**, așezate pe trotuar lângă **rigolă** (68) , de teamă că mulțimea le va răsturna; până și bătrânul **negustor ambulant** (69) , de la care portăreasa cumpăra ciorapi, a trebuit să intre în gang ca să sfârșească vânzarea.","t14-16-2":"Am însoțit regimentul până la cazarmă **și**, foarte mulțumiți de ziua noastră, ne-am întors acasă la masă.","t14-tit-8":"Meșteșuguri și îndeletniciri felurite.","t14-17-1":"17. — A doua zi tata ne-a propus să ne ducă la tipografia ziarului local. Am primit cu bucurie.","t14-17-2":"**Tipograful** este totodată și **librar** (70) , **editor**, **papetar** și **legător**. A așezat la etajul întâi **redacția** (71) ziarului, și de asemenea **gravura**, unde lucrează **litografii** (72) și **gravorii în aramă** (73) , și, în sfârșit, sala de cules, unde șed **culegătorii** (74) . **Sala mașinilor** (75) propriu-zisă, **mașinile de tipar** și feluritele mașini sunt la parter.","t14-tit-9":"Ioan pune o mulțime de întrebări.","t14-18-1":"18. — Ieșind din tipografie, Ioan s-a oprit în mare nedumerire înaintea unei cutii de sticlă de pe un stâlp din fața **galanteriei** (77) și a întrebat la ce este. Tata i-a lămurit că este **avertizorul de incendiu** (76) . Și într-adevăr, totul în oraș era o minune pentru prietenul meu: și simpla **cișmea** (78) , și **tricicleta de livrare** ușoară (80) , pe care mergea un **comisionar** (79) în livrea, și **furgonul poștal** (81) .","t14-19-1":"19. — În vreme ce tata ne-a lăsat o clipă ca să vorbească cu **perceptorul** (83) , care se oprise să stea de vorbă cu **avocatul** (82) și cu **notarul** (84) , noi ne distram urmărind mișcarea de pe stradă. Pe lângă noi trecea cel mai felurit norod: **băiatul de la cofetărie** (85) , care ducea în coș o **plăcintă** minunată, mergea după **telalul** (86) ; **lampagiul** (87) stătea de vorbă cu **lucrătorul de la gaz** (88) ; o **călugăriță** (89) , care ținea de mână o orfană mică, se întorcea la mănăstirea ei.","t14-tit-10":"Pe drumul de întoarcere.","t14-20-1":"20. — Tocmai când tata s-a întors la noi, Ioan a izbucnit în râs văzând fețele murdare și portul ciudat al doi **coșari** (91) , negri de funingine.","t14-21-1":"21. — Voiam să îi cumpăr mamei o plantă de la **florăreasă** (92) , dar tata a băgat de seamă că va fi greu de dus și că este mai bine să luăm **portocale**. Ne-am apropiat de **precupeața** (94) , iar când **guvernanta** (93) , care le alegea pentru copilul ei, a sfârșit de cumpărat, am fost serviți.","t14-22-1":"22. — Pe drumul de întoarcere am întâlnit câțiva cunoscuți: o prietenă veche a familiei noastre, sprijinită de brațul **doamnei ei de companie** (95) , un **inginer** (96) de poduri și șosele și pe una dintre verișoarele mele cu **dădaca** ei (98) .","t14-22-2":"Apoi am trecut pe lângă **modista** (97) mamei mele și pe lângă doi **călugări** (99) , veniți în oraș, care s-au apropiat să îl întrebe pe tata de drumul spre gară.","t15-apar-1":"TABELUL Nr. 15","t15-tit-1":"Piața. — Merindele.","t15-01-1":"1. — Cei mai mulți dintre negustorii care ne dau merindele trebuincioase sunt strânși sub **șopronul** (1) **halei** sau pe străzile învecinate.","t15-02-1":"2. — **Mezelarul** (2) , care vinde **șuncă** (3) , **sângerete** (4) , **cârnați** (5) , **crenvurști** (6) și **slănină** (7) , stă lângă **negustoreasa de unt și brânză** (8) , a cărei tarabă este plină de **brânzeturi olandeze** (9) cu coajă roșie, de **camemberturi** (10) , de **roți de gruyère** mari (11) și de **bucăți de unt** proaspăt (12) .","t15-03-1":"3. — Înaintea ei **zarzavagioaica** (13) le oferă mușteriilor **roșii** frumoase (14) , **conopidă** (15) , **salată** (16) , **varză** (17) , **dovleci** (19) , **pepeni** (18) și chiar **ciuperci** (20) . Dar **berarul**, care și-a oprit **căruța de livrare** (21) , încărcată cu **butoiașe de bere** (22) , chiar înaintea tarabei ei, îi împiedică pe mușterii să se apropie. Grădinarul îi aduce un coș de **anghinare** (23) .","t15-tit-2":"A vinde și a cumpăra.","t15-04-1":"4. — În piață este mare însuflețire, fiindcă a venit ceasul **tocmelii** (24) . **Gospodinele** (26) , care vin aici la cumpărături, se opresc pe drum înaintea tarabei **negustoresei de măruntaie** (25) , ca să cumpere **burtă** sau **cap de vițel**.","t15-05-1":"5. — Un **bucătar** gras (27) se tocmește pentru un **ton** frumos cu **peștăreasa** (28) , care ridică prețul cum îi vine. I s-au adus mulți **țipari, calcani, păstrăvi** și **crapi**. **Codul** ei și **midiile** ei sunt foarte proaspete.","t15-tit-3":"Ieftin și scump.","t15-06-1":"6. — **Negustoreasa de păsări** (29) , așezată lângă ea, este foarte cinstită. Vânzând un **curcan**, o **gâscă**, o **rață** sau o simplă **găină**, nu cere mai mult decât prețul drept.","t15-07-1":"7. — În colțul pieței, la etajul întâi, a deschis de curând prăvălie o **lenjereasă** (30) , la care mușteriii vor găsi totdeauna o alegere foarte bună de **fețe de masă**, de **șervete, șorțuri** și de **ștergare de bucătărie**. La același etaj și-a așezat atelierul **cuțitarul** (31) . Ascute **cuțitele** negustoreselor și le face grădinarilor **cosoare** din **oțelul** cel mai tare.","t15-tit-4":"Băcănia.","t15-08-1":"8. — Sub atelierul lui s-a deschis nu demult o prăvălie mare de merinde. Nu mai este simpla și modesta **băcănie** (32) de altădată, unde se vindeau numai lucrurile de toate zilele — **ceai** (33) , **ciocolată** (34) , **căpățână de zahăr** (37) și **săpun** (38) . Aici se vinde totul: **biscuiți crocanți**, **conserve** (35) , **lichioruri** (36) , **rom, coniac, kirsch, anason** și **curaçao**. Vânatul se găsește aici tot atât de lesne — **iepure** (39) , **sturzi** (40) , **potârnichi** (41) , **prepelițe** (42) , **rață sălbatică** (43) sau **fazan** (44) — ca și roadele de la tropice, precum **bananele** (46) și **ananașii**.","t15-09-1":"9. — **Vânzătorul** foarte îndatoritor (45) este gata să dea tot ce i se cere: **dulceață** (47) , de coacăze sau de gutui, **untură** (48) , **castraveciori** (49) sau **sardele** sărate (50) .","t15-09-2":"Aceasta este foarte la îndemână pentru **cumpărătoare** (51) , care găsesc lângă lucrurile cele mai obișnuite cele mai rare timpurii și cele mai gustoase roade: **pere** zemoase (52) , **prune** (53) , **struguri** (54) , **piersici** (55) , **migdale** (56) și **nuci** (57) .","t15-tit-5":"Cumpărătorii.","t15-10-1":"10. — **Orezul** (58) și **lintea** (59) stau lângă lada de **scrumbii** afumate (60) ; **cartofii** (61) și **fasolea** (63) sunt vecine cu **merele** (62) , cu **smochinele** (64) , cu **prunele uscate** (65) și cu **alunele** (66) . **Ouă** proaspete (67) și **măsline** (68) sunt de asemenea în această prăvălie, așa că **coșurile** (70) și **plasele** (73) se umplu foarte repede.","t15-11-1":"11. — **Cafeaua** (72) acestei case alese este pe drept vestită printre **slujnice** (69) și bucătărese, fiindcă bătrânul **băcan** (71) o prăjește el însuși cu cea mai mare grijă.","t15-tit-6":"Ce se poate vedea aici.","t15-12-1":"12. — Nu toți vin în piață după merinde. În mișcarea pitorească a uliței care duce spre șopron vezi cel mai felurit norod. Lângă un **lucrător de la abator** bonom (75) , care împinge înaintea sa o **roabă** (74) , iată doi soldați în permisie, foarte mândri de uniformele lor strălucitoare: un **husar** (76) în **dolman** albastru și cu **căciulă cu penaj**, și un **caporal de zuavi** cu șalvari largi și cu **fes** pe cap.","t15-13-1":"13. — **Brutarul** (80) , care stă în pragul **brutăriei** (78) , tocmai a frământat aluatul pentru **pâinea** sa (79) și a scos din cuptor **cornuri** (81) , **chifle** (82) și **pâini rotunde** (83) , care stau în vitrină.","t15-14-1":"14. — Deasupra brutăriei locuiește o **croitoreasă** iscusită (84) , la care lucrează câteva **brodeze** (85) . Lângă ea locuiește o **spălătoreasă și călcătoreasă** (86) , care scrobește **rufele** (88) , după ce le spală și le usucă, și le calcă cu **fierul de călcat** (87) .","t15-tit-7":"Carne, pește și zarzavat.","t15-15-1":"15. — În **măcelăria** (89) de la parter se vinde orice fel de carne — **carne de miel** (90) , **carne de vită** (94) sau **carne de vițel** (92) — sub chip de **pulpe de miel, mușchi, fripturi** și **cotlete**. **Ajutorul măcelarului** (93) taie toată această carne și pune deoparte **oasele cu măduvă** (96) . La ușa măcelăriei stă **negustoreasa de stridii** (97) , care vinde **stridii** (98) . Le deschide, dacă i se cere.","t15-16-1":"16. — Toți acești negustori plătesc patenta sau taxa de loc; iată de ce **sergentul de stradă** (100) le fugărește fără milă pe bietele **precupețe de zarzavat** (99) , care le fac concurență, plimbând pe cărucioarele lor **morcovi, ridichi, gulii, praz** sau **legături de sparanghel, mazăre verde, spanac, măcriș, creson** și **pătrunjel**.","t15-tit-8":"Ferește-te de sergent!","t15-17-1":"17. — Băiatul care vinde **usturoi** (101) și **ceapă** știe prea bine că nici lui nu îi este îngăduit să își vândă marfa lângă piață. O ia la fugă, primejduindu-se să răstoarne un coș de **crabi**, de **raci** și de **creveți**, care este al **negustoresei** (102) de **languste** și de **homari**.","t15-18-1":"18. — Toți se agită și fac mare zgomot; dar aceasta nu împiedică să se audă limpede strigătul **geamgiului** ambulant (103) și al **cărbunarului** (104) , care tocmai și-a lăsat o clipă căruciorul, ca să ducă un **sac de cărbuni** (105) .","t16-apar-1":"TABELUL Nr. 16 Magazinul mare. — Bazarul. — Jucăriile.","t16-01-1":"1. — Se apropie anul nou. Magazinele mari și-au pregătit expozițiile de **jucării** (1) și de daruri de anul nou.","t16-01-2":"L-am rugat pe bunicul să mă ducă la bazar ca să văd această expoziție frumoasă, și s-a învoit.","t16-02-1":"2. — Mai întâi ne-am oprit înaintea frumoaselor panouri cu arme, pe care erau o **pușcă**, o **șapcă**, o **sabie**, un **centiron** și o pereche de **epoleți**, sau altminteri o **cască**, o **platoșă** (3) și un **pistol** (4) . Toate acestea mă interesau mult mai mult decât **lanternele magice** (2) .","t16-tit-1":"Priveliști frumoase.","t16-03-1":"3. — În același raion stătea o **santinelă** (5) în **gheretă**; parcă păzea o menajerie întreagă de carton. Câte animale erau acolo! **Papagalul** (6) pe stinghia lui, **rinocerul** (7) cu cornul pe nas, **renul** (8) , **struțul** (9) , **maimuța** (10) ronțăind o nucă, **vulpea** (11) ducând o găină, **crocodilul** (12) cu botul uriaș căscat, **cămila** (13) , un **ogar** elegant (14) , **pantera** (15) , iar apoi două animale pe care nu le știam și care, cum mi s-a spus, sunt **nevăstuica** (16) și **hiena** (17) . Mai era acolo și **leopardul** (18) și **lupul** (21) ; chiar alături **șobolani** nostimi (19) și **șoricei** mărunți de cauciuc (20) . În sfârșit, **hipopotamul** (22) și **dromaderul** cocoșat (23) întregeau colecția. Aș fi stat acolo ceasuri întregi, dacă alături nu s-ar fi aflat o minunată tabără plină de **soldați de plumb** (29) , care mi-a atras luarea-aminte.","t16-tit-2":"Soldații și războiul.","t16-04-1":"4. — Bunicul, care este **invalid** (24) și a trebuit să lase slujba din pricina unei **răni** care i-a adus **medalia militară**, iubește să îmi povestească **campaniile** la care a luat parte. Mi-a lămurit cu plăcere feluritele mișcări ale acestei mici oștiri în miniatură. Un grup de soldați adevărați, care cercetau bazarul — un **genist** (25) , un **vânător de munte** (26) cu **bereta** lui, un **plutonier** de infanterie (27) și un **sergent** de artilerie (28) cu **trese** de aur pe mânecă — s-a oprit lângă noi ca să asculte lămuririle.","t16-05-1":"5. — Bunicul, foarte mândru de un ascultător atât de vrednic de cinste, a născocit pe loc un întreg plan de bătălie.","t16-05-2":"Cetatea cu **metereze** și cu **șanțuri** fusese împresurată de **oastea dușmană**, care după un lung **bombardament** se pregătea să o ia cu **asalt**. Dar **cei împresurați**, aduși la capăt de foame, au făcut o **ieșire** împotriva **taberei** **împresurătorilor**. Respingând **atacul** într-o **luptă** crâncenă în jurul **corturilor**, împresurătorii **biruitori** și-au trimis **escadroanele** în **urmărirea** atacatorilor **biruiți**. Aceștia au **dat înapoi**, lăsând **câmpul de bătaie** presărat cu **morți** și cu **răniți**. **Sanitarii** i-au dus pe răniți la **spitalul de campanie**, ca să îi îngrijească **chirurgul**.","t16-05-3":"Cu toată împotrivirea vitejească a câtorva **batalioane** așezate în **careu**, **înfrângerea** a fost deplină; ce a mai rămas din oaste a **fugit**, lăsând o mulțime de **prinși**. Dușmanul se pregătea să își încununeze **biruința** cu luarea cetății. Poate că acesta ar fi fost sfârșitul campaniei, și după **armistițiu** s-ar fi putut încheia **tratatul de pace**.","t16-tit-3":"Darurile de anul nou.","t16-06-1":"6. — Soldații tineri, care râdeau ascultând povestirea colorată a veteranului, i-au mai pus câteva întrebări. Cât despre mine, am ocolit taraba ca să văd o **arbaletă** minunată (32) și un **arc** (33) cu **săgeata** lui (31) . Acolo am mai găsit o colecție de animale: două **păsări cântătoare** (34) , o **privighetoare** și o **silvie** cu resort, care cântau cât le ținea gura, și un șir de vietăți ciudate — **liliacul** (35) , **boa** (36) , **broasca țestoasă** (37) , **foca** (38) , **balena** (39) și **rechinul** (40) din beșică.","t16-07-1":"7. — Nu m-am uitat mult la ele, fiindcă am zărit ceea ce visam: un minunat **teatru de păpuși** (41) cu **decoruri** frumoase și cu o **cortină** roșie încântătoare. Pe **scenă** doi actori parcă jucau un **rol** într-o **piesă** cât se poate de interesantă, fiindcă micii **spectatori** de carton din loji, și de asemenea cei așezați în **stal** și la **galerie** în spatele **dirijorului**, băteau din palme cu foc.","t16-07-2":"Din păcate, acel teatru era foarte scump.","t16-08-1":"8. — Pe deasupra era greu să alegi între jucării, fiindcă vitrinele erau pline de jucării de tot felul: **Arlechinul** (42) , **Poliținel** (43) , **Pierrot** (44) , **bufnițe** (45) care băteau din aripi, **sturzi** (46) care fluierau, **pudeli** care lătrau, **gramofonul** (47) și **jocurile de răbdare**. Una dintre aceste jucării m-a înveselit mult: înfățișa o **bătălie navală** (48) , în care o **corabie** este atacată de **pirați** lângă un țărm sădit cu **palmieri de cocos**.","t16-09-1":"9. — Toate aceste minuni le puteam privi cu totul în tihnă, fiindcă în magazin era puțină lume — abia un pumn de gură-cască, un **dragon** (49) și un **încasator** (50) , care înfățișa o **poliță** la **casa** principală (51) .","t16-10-1":"10. — L-am întrebat pe bunicul la ce sunt cărțile de pe rafturile din spatele **casierului**; mi-a spus că sunt **registrele de contabilitate**.","t16-tit-4":"Cercetând magazinul.","t16-11-1":"11. — Ieșind din raionul de jucării, am mers la cel de șelărie, ca să vedem **șeile** (53) , **scările** (54) , **frâiele** (55) , **zăbalele** (56) și **cravașele**. În vreme ce **șeful de raion** (57) îi dădea bunicului lămuriri, am mers să văd expoziția de **porțelan** și de **sticlă** (58) , unde erau **salatiere** frumoase și **ceainice** elegante (59) .","t16-12-1":"12. — Ca să urcăm la etajul întâi, am trecut prin spatele vitrinei de **corsete** (60) , lângă raionul de ciorapi, unde erau așezați **pantaloni** frumoși (63) . Alături o **vânzătoare** (61) o ajuta pe o **cumpărătoare** (62) să aleagă **stofe** frumoase de mătase (64) .","t16-12-2":"Urcând pe scară, am băgat de seamă că magazinul este împodobit cu **lampioane** japoneze (65) , cu **umbreluțe** (66) și cu **palmieri** uriași (70) .","t16-13-1":"13. — La etajul întâi nu prea era ce vedea: numai mobilă (*) , **case de bani** (67) , **scrinuri** (68) și **cărucioare de copii** (69) . În schimb, priveliștea de obște a magazinului era foarte **plăcută**.","t16-14-1":"14. — Sub noi vedeam instrumentele muzicale: **harpe** (71) , **chitare** (72) , **mandoline** (73) , **cornete** (74) , **clarinete** (75) , viori cu **arcușurile** lor (76) și chiar **toba mare** (77) . Ceva mai departe, la taraba de papetărie, un **student** (78) se tocmea cu **vânzătorul** (79) pentru o mapă de hârtii. Lângă ei deosebeam un **abecedar** frumos (80) .","t16-14-2":"În mijlocul magazinului stătea un **pom de Crăciun** înalt (81) , tot încărcat cu lumânări, cu podoabe și cu jucării de tot felul: **căluți de lemn** (82) , **păpuși** (83) și altele.","t16-14-3":"**Raionul de parfumerie** (84) cu **apele de dinți** și cu feluritele **parfumuri** răspândea un miros foarte plăcut, care se ridica până la noi.","t16-tit-5":"Cumpărăm ceva.","t16-15-1":"15. — Fiindcă bunicului începea să îi fie urât, am coborât din nou pe scara cea mare. S-a oprit o clipă înaintea **tabelului de astronomie** (85) , pe care, cum mi-a spus, erau înfățișate **cometele** (a) , **eclipsele de lună și de soare** (b) , roza vânturilor cu **cele patru zări** (c) **(nordul, sudul, răsăritul și apusul)**, harta celor două **emisfere** (d) , **planetele** (e) și **sistemul solar** (f) . Eu nu am înțeles nimic din toate acestea, și mă interesa mult mai mult livreaua cu galoane a **comisionarului** (86) care trecea pe lângă noi și **evantaiele** drăguțe (87) de lângă mine, așezate lângă **portmonee** (88) și **portofele** (89) .","t16-16-1":"16. — Am admirat de asemenea pe tarabă **penele** (90) și **cataramele de curea** (91) , și **florile artificiale** drăguțe (94) , așezate cu gust în coșuri. **Violetele**, **micșunelele**, **zambilele** (95) , **mușcatele** (96) , **crinii** (97) și **condurii doamnei** (98) erau foarte bine imitate.","t16-tit-6":"Darul bunicului.","t16-17-1":"17. — L-am rugat pe bunicul să îmi cumpere una dintre **periuțele de dinți** (92) din cutia de lângă **ace cu gămălie** (93) . S-a învoit, și am mers eu însumi să plătesc cumpărătura la casă, lângă care se lega un **pachet** mare (100) pentru un **cumpărător** (99) .","t16-18-1":"18. — Deodată, printre oamenii care stăteau lângă **bronzurile** (101) de artă, s-a iscat o ușoară tulburare. Un **hoț** (102) tocmai fusese prins asupra faptului de **detectivul magazinului** (103) în clipa când încerca să fure de la cineva. Au trimis după sergent ca să îl **rețină**, și tocmai când ieșeam, vinovatul era dus la secție."}